Cluj-Napoca a înregistrat, anul trecut, un total alarmant de 222 de zile în care aerul pe care cetățenii l-au respirat a fost poluat peste limitele recomandate. O analiză realizată de rețeaua comunitară „Strop de Aer”, bazată pe date colectate de peste 48 de senzori amplasați strategic în mai multe zone ale orașului, scoate la iveală o situație de criză în ceea ce privește calitatea aerului. În ciuda eforturilor, concluziile indică faptul că problemele persistă și chiar se agravează, iar autoritățile trebuie să conștientizeze gravitatea acestei situații.

Poluarea atmosferică, un flagel constant în Cluj-Napoca

Rezultatele studiului indică faptul că în 2023, clujenii au fost expuși zilnic la niveluri de poluare care depășesc limitele de siguranță stabilite de legislație. Conform datelor, în aproape trei sferturi din zile, aerul respirat a fost afectat de particule fine (PM 2,5 și PM 10), elemente dovedite a fi dăunătoare sănătății, mai ales pentru persoanele cu afecțiuni respiratorii și cardiovasculare. Descoperirea e cu atât mai îngrijorătoare cu cât Cluj-Napoca, oraș cunoscut pentru dezvoltarea sa rapidă și urbanizarea intensă, nu dispune în prezent de suficiente măsuri pentru reducerea poluării.

„Clujenii au respirat aer poluat în 222 de zile anul trecut. Este un semnal serios, care arată că problemele sunt acute și trebuie să acționăm rapid pentru a proteja sănătatea comunității,” afirmă reprezentanții rețelei „Strop de Aer”. Ei avertizează că, dacă această tendință va continua, riscul de creștere a cazurilor de afecțiuni respiratorii și cardiovasculare va crește, iar impactul asupra sănătății publice va fi major.

De la măsurători cetățenești la politici concrete

Cele peste 1,8 milioane de măsurători colectate demonstrează implicarea comunității în monitorizarea calității aerului. Această abordare participativă a permis obtinerea unui tablou detaliat al situației, dar pune și presiune pe autoritățile locale și centrale pentru a acționa. În ultimele luni, specialiștii au atras atenția asupra faptului că măsurătorile independente evidențiază, dincolo de raportările oficiale, adevărata situație din teren.

„Este nevoie de o strategie clară pentru reducerea poluantilor, cu investiții în transport verde, infrastructură pentru biciclete și rețele de monitorizare a aerului. Doar uniformizând eforturile putem simți o îmbunătățire pe termen mediu și lung,” explică directorul unei agenții de mediu din Cluj. La nivel local, autoritățile au promis, deja, implementarea unor măsuri mai ferme, precum restricții pentru autovehiculele poluante, dar timpul și rezultatele acestor intervenții rămân de urmărit.

Privind spre viitor: provocări și speranțe

Cluj-Napoca, ca multe alte orașe din România, se confruntă cu un paradox: pe de o parte, o creștere economică rapidă și o expansiune urbanistică, pe de altă parte, o realitate acută a poluării. Ceea ce trebuie să fie o prioritate acum este mobilizarea urgentă a autorităților, dar și implicarea activă a comunității în adoptarea unor măsuri de reducere a poluării.

Deși situația este critică, experții rămân optimiști în privința posibilității ca, prin politici concrete și responsabilitate sporita, Clujul să devină un exemplu de oraș care reușește să-și îmbunătățească semnificativ calitatea aerului. În plus, tehnologia și monitorizarea participativă pot juca un rol esențial în a motiva autoritățile și populația să ia măsuri adecvate pentru un aer mai curat, sănătos și sigur pentru toți.