Primarul Sectorului 1 al capitalei, Ciprian Ciucu, anunță începutul unui control riguros al situației financiare a Societății de Transport București (STB), într-un moment delicat în care costurile de operare par să fi explodat, depășind cu mult bugetele alocate în anii anteriori. Mai precis, edilul a declarat pentru Digi24 că, dacă problema prețurilor nu va fi soluționată rapid și eficient, insolvența rămâne o posibilitate reală, astfel accentuând criza de management și clarificând gravitatea situației.

De la reforme la criză: furtuna financiară de la STB

Situația actuală a companiei de transport din București are rădăcini adânci în deceniile de gestionare incertă și în deciziile politice urmate de la schimbarea conducerii. În urmă cu câțiva ani, Adrian Criț, fostul director general, a încercat să impulsioneze reforme interne menite să reducă cheltuielile și să combată fraudele, însă aceste eforturi au fost brusc întrerupte. În ianuarie 2022, o grevă generală paraliza activitatea companiei, inițial declanșată de probleme interne de management și de conflictele cu sindicatele conduse de Vasile Petrariu, fost consilier general PSD, care avea o influență majoră asupra deciziilor de la STB.

După această criză, conducerea a fost schimbată, însă schimbarea nu pare să fi adus stabilitate sau soluții concrete pentru problemele structurale ale companiei. În loc să se reducă costurile, se pare că acestea au crescut, mai ales după achiziționarea de vehicule noi, precum autobuze și tramvaie, care ar fi trebuit să aducă economii, dar au fost însoțite de o explozie a cheltuielilor operaționale. În plus, controalele și auditările interne efectuate anterior au evidențiat o schemă complexă de delapidare și suprafacturare, care a dus la prejudicii de milioane de euro.

Costurile interne și managementul defectuos, mărul discordiei

Primarul Ciucu se declară nemulțumit de modul în care au fost gestionate resursele și susține că, deși bucureștenii plătesc tarife mai mari pentru transport, acestea nu acoperă cheltuielile reale ale companiei. În cadrul discuției, acesta a accentuat că, „a crescut foarte mult costul de operare și vreau să văd de ce. De ce mă costă acum serviciul de transport public în București de două ori mai mult decât pe timpul lui Firea? Sunt contracte care sunt poate ciudate”, afirmând că, dacă aceste probleme nu vor fi abordate prompt, ultima soluție rămâne intrarea în insolvență.

Fostul director al STB, Adrian Criț, a confirmat suspiciunile legate de cheltuieli inutile și a adus în discuție adevărul despre un management defectuos post-achiziții. Potrivit spuselor sale, odată cu sosirea vehiculelor noi, cheltuielile de întreținere și piese de schimb ar fi trebuit să scadă, însă realitatea este alta. „Eram acolo când au venit primele 50 de tramvaie, iar costurile operaționale erau în scădere. Nu mai era nevoie de piese și mentenanță, aceasta fiind asigurate de către furnizor”, a explicat Criț, punând în evidență faptul că actuala situație ține de managementul defectuos și de schemele de delapidare.

Audituri, fraude și furturi: rădăcinile problemei

Investigațiile din trecut au dezvăluit o schemă complexă de delapidare, care a avut ca victime fondurile publice. În perioada sa, Criț a condus un audit care a scos la iveală achiziții fictive, supracomandări, contracte de furnizare valabile pentru o singură zi și plăți către firme neagreate de autorități. În urma verificărilor, prejudiciul estimat depășea un milion de euro, iar practici similare continuă să fie suspectate și astăzi.

Un alt capitol problematic îl reprezintă furtul de motorină, un fenomen în care, conform mărturiilor interioare, existau practici tolerabile, precum găurirea rezervorului pentru a sustrage combustibil, în timp ce unele echipamente, manipulabile pentru a ascunde consumul real, au fost folosite în mod abuziv pentru a justifica cheltuieli artificiale. Spre exemplu, la autobaza Ferentari, supraconsumul de motorină a crescut dintr-o dată de la 4.000 la peste 9.600 de litri pe lună, în timp ce la nivelul întregii societăți, consumul a urcat aproape dublu, generând o cheltuială suplimentară semnificativă.

În plus, se evadează și printre tehnicile de sabotaj și fraudă, cum ar fi manipularea echipamentelor de încălzire Webasto, înregistrarea fictivă a orelor de funcționare sau deteriorarea rapide a flotei noi, toate acestea contribuind la creșterea costurilor și paralizarea serviciului.

Perspective de reformă și responsabilitate politică

Primăria capitalei pregătește o nouă procedură de selecție pentru conducerea STB. În contextul actual, Ciprian Ciucu avertizează că, până la numirea unui nou șef competent, compania va rămâne într-o stare de instabilitate, iar contractele actuale cu operatori privați, în special cel cu firma Voluntari, pentru un proiect de 150 de milioane de lei, vor fi amplu evaluate. În plus, controlul și auditul de la nivelul companiei sunt așteptate să dezvăluie toate neregulile și să posibiliteze implementarea unor reforme adecvate.

Când și dacă aceste măsuri vor fi puse în aplicare, rămâne de văzut, însă semnalele transmise de autorități și fostul personal de conducere indică întărirea necesității unui management transparent și independent. La final, criza de la STB pare să fie mai mult decât un simplu episod, fiind un simptom al unei probleme sistemice de management și control al resurselor în transportul public bucureștean.