Olimpiada din 2026: Backflip-ul revine triumfal pe gheață, dar controversa persistă

Campionul olimpic en-titre, Ilia Malinin, a uimit spectatorii marți seară cu un backflip impresionant în cadrul programului său scurt, având loc la Jocurile Olimpice de la Milano. Această mișcare, considerată o adevărată provocare în patinajul artistic, a fost interzisă timp de 25 de ani, dar a fost reintrodusă în regulament de către Federația Internațională de Patinaj, stârnind reacții mixte în rândul comunității sportive.

Specialistul tehnic Troy Goldstein a descris atuul backflip-ului ca fiind „slam dunk-ul patinajului artistic”, subliniind că acest element atrage atenția și revitalizare pentru un sport care riscă să devină prea serios. Schimbarea regulii, cunoscută drept Regula 610, vizează popularizarea sportului, permițând astfel sportivilor să execute acest salt spectaculos fără a primi punctaj.

Un element istoric revenit în competiții

Backflip-ul nu a fost văzut în competițiile olimpice de la Nagano 1998, când patinatoarea franceză Surya Bonaly a executat ilegal această mișcare, marcând un act de sfidare care avea să rămână în memoria fanilor de patinaj artistic. Bonaly, cunoscută pentru spiritul său rebel, a executat saltul în timpul finalelor feminine, devenind astfel un simbol al scandalului și controverselor din această disciplină.

„Am făcut acest backflip ca un mod de a-mi arăta abilitățile și de a provoca percepțiile tradiționale asupra patinajului”, a declarat Bonaly într-un interviu recent. Între timp, Ilia Malinin continuă tradiția, având un background în gimnastică, ceea ce îi permite să depășească teama de a executa un salt cu un risc atât de mare.

Controversa în rândul expertizelor

Reintroducerea backflip-ului nu a fost lipsită de critici. Unii antrenori și specialiști consideră că acest element depășește limitele sportului și riscă să transforme patinajul artistic într-un „circ pe gheață”. Terry Kubicka, un pionier al backflip-ului în anii ’70, a observat că sportul ar trebui să fie o combinație între artă și abilitate fizică, nu doar o competiție a curajului.

„Sunt totuși sceptic cu privire la securitatea acestei mișcări”, a adăugat Kubicka, subliniind că, deși nu s-a accidentat niciodată executând backflip-ul, riscurile sunt evidente. „Deciziile antrenorilor ar trebui să se concentreze pe siguranță, nu doar pe spectacol”, a continuat acesta.

Reacția antrenorilor și juriului a fost mixtă. Deși backflip-ul nu va fi punctat în competiții, atracția sa în rândul spectatorilor ar putea influența cum va evolua sportul în viitor. „Am făcut parte dintr-o generație care a crescut cu ideea că patinajul este o artă”, a comentat statisticianul ISU, evidențiind conflictul între tradiție și inovație.

O luptă între arte și sport

În timp ce unii văd backflip-ul ca pe o distragere de la esența patinajului artistic, alții, cum ar fi Adam Siao Him Fa, care a executat recent mișcarea în ciuda interdicției, îl consideră o formă de „rebeliune pozitivă”. Fa, provenit dintr-un mediu minoritar, crede că fiecare patinator ar trebui să aibă libertatea de a-și exprima individualitatea printr-o varietate de elemente.

„Vocea și stilul fiecărui patinator trebuie respectate, iar backflip-ul face parte din acest spectru”, a afirmat el, argumentând că evoluția sportului trebuie să fie însoțită de inovație. Confruntarea dintre tradiție și modernitate se amplifică, iar cu fiecare backflip executat pe gheață, istoria patinajului artistic își scrie, din nou, paginile.

Pe măsură ce Jocurile Olimpice continuă, privirile sunt îndreptate spre viitor, iar spectacolul „fără limite” promite să rămână în centrul atenției, chiar dacă controversele în jurul acestui element nu se vor stinge prea curând. Malinin și ceilalți atleți pregătesc terenul pentru o nouă eră a patinajului artistic — o eră în care curajul și creativitatea se împletesc pe gheață.