Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), afirmă că Bucureștiul are nevoie urgentă de o infrastructură energetică robustă, mobilitate ecologică, o rețea de termoficare modernă, microreţele, baterii şi depozite de apă, ca și de un Plan Urbanistic Zonal avansat, rezistent, durabil, cu consum energetic optimizat și cu potențial de regenerare urbană.
“Capitala este asemănătoare unui pacient cronic pe care candidaţii îl tratează doar cu analgezice, făcându-ne să credem că este pe calea vindecării. Știm, însă, că nu este adevărat. Oraşul necesită o inima nouă (reţea electrică puternică), plămâni originali (mobilitate eco), un nou sistem circulator (termoficare 5G), reflexe proaspete (microreţele, baterii, rezervoare de apă), și o coloană vertebrală îmbunătățită (PUZ avansat – rezilient – suportabil – cu eficienţă energetică – regenerativ urban pentru următorii 50 de ani). Candidaţii nu observă aceste nevoi esențiale. Ei se concentrează doar pe simptome. Însă istoria Bucureștiului nu este scrisă de soluțiile de moment, ci de viziuni pe termen lung”, explică preşedintele AEI într-un comunicat de presă, în contextul alegerilor locale parţiale.
Chisăliţă critică faptul că deși candidaţii promit să soluţioneze problemele vizibile și imediate, precum un bec care nu funcţionează, ei ignoră problemele structurale majore ale orașului. Candidaţii se preocupă doar de reparații de suprafață, străzi asfaltate, autobuze noi, dar nu se gândesc la Bucureştiul viitorului și la investiţii în reţele de distribuţie inteligente, transformarea sistemului de încălzire pentru a fi mai izvorât și la gradul de suportabilitate al bucureștenilor pentru soluții temporare.
Chisăliţă sugerează că în timp ce candidaţii oferă soluții paliative, Capitala are nevoie de o intervenție majoră, comparabilă cu o operaţie pe cord deschis. Trebuie discutată raţionalizarea reţelelor, termoficarea la temperature scăzută, instalarea reţelelor duble pentru a evita penele de curent, instalarea de rezervoare de apă pe clădiri înalte, sisteme de rezervă în blocuri și în cartiere, ustensile energetice autonome și sisteme de stocare termică și electrică.
Candidaţii promit să repare trotuare, când de fapt trebuie să construiască un oraş îmbunătățit. “Bucureștiul are nevoie de un plan pentru 2050. Candidaţii ne oferă planuri de scurtă durată. Vin cu propuneri punctuale, semafoare noi. Un oraş nu se bazează doar pe rezultate rapide. Un oraș trăiește prin infrastructura sa ascunsă, dar esențială”, afirmă preşedintele AEI.
Ia exemplul crizelor energetice actuale, a schimbărilor climatice și a necesității clădirilor cu emisii zero, importante provocări contemporane care nu sunt abordate în programele candidaţilor. El consideră că proiectele acestora sunt axate pe trecut, nu pe viitorul pe care ni-l dorim în 2050. A adăugat că în pofida faptului că cetăţenii aspiră la un viitor cu cartiere autonome energetic, cu rețele rezistente, oraș nepoluant și cu tehnologie discretă şi stabilă, candidaţii visează la propriile afișe electorale, conferinţe de presă, deschideri festive, și viitoare mandate de preşedinte al României. Finalizează cu concluzia că “distanţa dintre visul nostru și promisiunile lor este atât de mare, că nici măcar nu se mai văd unii pe alţii”.

Fii primul care comentează