Organizarea Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale a publicat recent rezultatele celui de-al 13-lea raport anual privind indicele global al inovației (GII), bazat pe date din 2024. Acest clasament analizează performanța inovativă a 139 de economii globale, utilizând 78 de indicatori, fiind o sursă importantă pentru înțelegerea tendințelor și evoluțiilor în domeniul cercetării și dezvoltării (C&D). Analiza evidențiază atât pozițiile de top, cât și diferențele structuale și regionale.

Elveția păstrează poziția liderului mondial în inovare, deținută din 2011, fiind urmată de Suedia și Statele Unite. Acestea mențin pozițiile secunde și tercera, în ciuda provocărilor economice globale recente. În cadrul clasamentului, Coreea de Sud, Singapore, Regatul Unit, Finlanda, Olanda și Danemarca completează top zece, ilustrând diversitatea și dinamismul inovației în diferite regiuni.

În Europa, Franța se află pe locul 13, în timp ce Irlanda și Italia înregistrează poziții mai modeste, respectiv 18 și 28. La nivel regional, România se menține la locul 49, fiind aproape de ultimele poziții, fiind urmată doar de Filipine. Acest clasament reflectă decalajele în infrastructură și investiții în cercetare în comparație cu alte națiuni europene.

Economiile cu venituri medii, precum China, India, Turcia și Vietnam, continuă să urce în clasament, evidențiind creșterea rapidă în domeniul inovării. China se evidențiază ca potențialul principal, fiind aproape de a deveni cel mai mare investitor în cercetare și dezvoltare. În 2024, China a contribuit cu un sfert din totalul cererilor internaționale de brevete, fiind pe punctul de a depăși Germania și Statele Unite ca principal centru de brevetare. În schimb, aceste două țări au înregistrat o scădere a numărului de solicitări, semnalând posibile dificultăți în menținerea ritmului de inovare.

Nivelul investiției în cercetare a înregistrat o revertire, după o perioadă de creștere accelerată. Creșterea cheltuielilor în cercetare și capitalul de risc au încetinit, iar ritmul de inovare s-a temperat. Cu toate acestea, tehnologia continuă să avanseze, fiind remarcată creșterea eficienței supercomputerelor ecologice și reducerea costurilor pentru baterii, accelerând tranziția spre energie curată.

Inovarea în tehnologiile emergente, precum inteligența artificială, vehicule electrice, 5G și robotică, avansează, dar într-un mod neuniform între regiuni. Utilizarea inteligenței artificiale are un potențial transformator, dar impactul complet rămâne incert, potrivit rapoartelor recente. În domeniul sănătății, costurile pentru secvențierea genomului continuă să scadă, oferind oportunități pentru medicina personalizată. În același timp, însă, numărul aprobărilor de medicamente a scăzut cu aproape 19%, semnalând dificultăți în procesul de innovare farmaceutică.

În esență, studiul indică faptul că, deși progresul tehnologic rămâne consistent în toate domeniile, ritmul de adoptare a noilor tehnologii încetinește, chiar dacă inovația continuă. Menținerea unui ritm sustenabil de monitorizare și adaptare devine esențială pentru înțelegerea evoluțiilor globale în domeniul inovării. O informare continuă rămâne vitală pentru orice actor economic sau instituțional implicat în procesul de inovare.