Imaginația, o abilitate umană în declin? Experți avertizează cu privire la efectele nocive ale suprasolicitării ecranelor

În ultimii ani, atenția publică s-a concentrat pe probleme precum scăderea capacității de concentrare sau a memoriei. Însă, un aspect mai puțin discutat, dar la fel de important, este atrofia imaginației. Jurnaliști și experți din diverse domenii trag un semnal de alarmă cu privire la consecințele pe care le are asupra societății.

Această tendință este evidențiată într-un articol din El Pais, care citează experiența jurnalistei și autoarei Begoña Quesada. Aceasta sugerează că, deși capacitatea de a imagina pare inerentă ființei umane, mediul digital și consumul excesiv de conținut pre-fabricat pot afecta în mod negativ această abilitate.

Hollywood și o imaginație „reducționistă”

Una dintre dovezile acestei crize a imaginației se găsește și în producțiile cinematografice. Filmele “remake”, “sequel” sau “prequel” domină industria de la Hollywood, în timp ce poveștile originale, cu potențial creativ, sunt tot mai rare.

Conform unui studiu realizat în Spania, oamenii petrec aproape 35% din viața lor uitându-se la un ecran. Acest timp petrecut în fața diferitelor dispozitive presupune o atenție pasivă, fără a solicita imaginația, comparativ cu lectura unei cărți sau cu momentele de liniște.

Consecințele atrofierii imaginației sunt multiple, de la asfixia creativă generalizată la dependența de stimuli exteriori pentru a activa mintea, și chiar la declinul empatiei, avertizează sursa citată.

Cum afectează tehnologia copiii

Creierul este un organ adaptabil, iar utilizarea sau lipsa de utilizare a anumitor zone influențează modul în care funcționează. Begoña Quesada subliniază importanța imaginației, observând modul în care, în timpul pandemiei, aceasta a fost esențială pentru a menține legătura cu cei apropiați sau pentru a ocupa copiii.

Un aspect îngrijorător este relația copiilor cu școala și prietenii, care devine tot mai digitală. “Materia primă a imaginației, realitatea pe care o percepem, depinde tot mai mult de tehnologie, însăși imaginația, așa cum o înțelegem astăzi, este amenințată”, explică Quesada.

Un exemplu concret al acestei evoluții este acordul dintre compania Mattel și OpenAI, care va permite copiilor să interacționeze cu ChatGPT prin intermediul unei păpuși Barbie. Quesada consideră că acest lucru va elimina necesitatea ca cei mici să își folosească imaginația pentru a da voce și personalitate jucăriilor lor.

Imaginația și rolul său în empatie

Poetul și profesorul Fernando Valverde a studiat, de asemenea, importanța imaginației. Acesta, inspirat de un citat aparținând poetului Percy Shelley – “Marele instrument al binelui moral este imaginația” – a realizat un experiment cu studenții săi.

El a interzis accesul la telefoane și alte dispozitive în timpul cursurilor sale, pentru a combate dependența de tehnologie și a încuraja interacțiunea socială și dezvoltarea imaginației. Valverde consideră că rezultatele au fost pozitive, studenții reînvățând să interacționeze mai mult unii cu alții: “Trec de la a cunoaște numele a cinci colegi la 18”, spune el.

Revenirea la capacitățile imaginative presupune și adoptarea unor bune obiceiuri de lectură. Quesada subliniază importanța lecturii pentru dezvoltarea imaginației: “Citirea unei cărți cere efort, trebuie să te implici. Este un consum activ și necesită răbdare pe măsură ce povestea prinde formă.”