Criza energetică din București captează din nou atenția, în condițiile în care sistemul de termoficare se află în zone critice, în contextul valului de ger ce a lovit Capitala. În ultimele zile, Termocentrala București Vest a livrat agent termic la aproape 100 de grade Celsius, un nivel extrem de ridicat, în încercarea de a compensa pierderile masive din rețeaua primară. Chiar dacă centralele ELCEN funcționează la parametri aproape de limita maximă, mii de blocuri din oraș încă resimt efectele frigului, cu caloriferele abia „dezmorțite” și nervii locatarilor întinși la maximum.

### Presiunea pe CET Vest și situația critică a sistemului de termoficare

După cum reiese din datele obținute de la centrala CET București Vest, funcționarea sistemului a intrat în zone extrem de tensionate din cauza temperaturilor foarte scăzute, ce au afectat întregul circuit de distribuție a agentului termic. Potrivit informărilor recente, pe 18 ianuarie, această centrală a livrat agent termic la o temperatură aproape de punctul de fierbere, de 99 de grade Celsius, fiind cu 4 grade peste minimul solicitat de autoritatea de reglementare pentru asigurarea încălzirii.

În plus, monitorizarea în timp real arată că toate cele patru mari centrale din București, CET Grozăvești, CET Vest, CET Progresu și CET București Sud, furnizează agent termic peste valorile de referință, chiar dacă temperaturile exterioare sunt extreme. CET-urile Grozăvești și Vest livrează apă caldă la 98 de grade Celsius, în timp ce CET Progresu funcționează la 97 de grade, iar CET București Sud, după problemele tehnice din săptămâna anterioară, asigură încălzirea la 86 de grade, depășind cerința minimă de 80 de grade.

### Pierderi uriașe de apă și riscul de colaps tehnic

Una dintre cele mai alarmante probleme este pierderea masivă de apă, cauzată de vechimea și starea precară a rețelei de distribuție. Reprezentanții ELCEN afirmă că, pe perioada săptămânii trecute, sistemul a operat cu un adaos de apă de peste 2.200 de tone pe oră, aproape dublu față de debitul normal de 1.000 de tone, fiind și cu 300 de tone peste limita de avarie. O astfel de presiune excesivă riscă să duca la colapsul echipamentelor de tratare și pompare, ceea ce ar putea agrava situația și mai mult.

În condițiile în care instalațiile de tratare a apei funcționează dincolo de capacitatea pentru care au fost proiectate, riscul de avarii majore este extrem de ridicat. O astfel de situație adaugă probleme suplimentare la criza existentă, având în vedere că apa de rețea, insuficient tratată, poate duce la depuneri rapide de calcar și deteriorarea echipamentelor de ardere, ceea ce ar prelungi și mai mult perioada de revenire la parametrii normali ai sistemului de încălzire.

### Perspective și măsuri pentru ieșirea din situație

Criza actuală a fost agravată de avariile în lanț din această iarnă, ce au afectat mai multe puncte cheie ale rețelei, în special CET Sud, unde peste 3.000 de apartamente au rămas fără încălzire timp de mai bine de o săptămână. Deși problema punctuală la centrala sud a fost remediată, revigorarea întregului sistem necesită mai mult timp și eforturi susținute din partea autorităților.

Meteorologii anunță o ameliorare a condițiilor, cu temperaturi nocturne care vor crește spre -1 grad Celsius și o scădere a gerului sever, ceea ce va ajuta la reducerea presiunii asupra sistemului. Cu toate acestea, o ieșire rapidă din criza nu este anticipată, fiind nevoie de investiții și reparații pe termen lung pentru a reface infrastructura și a preveni situații de acest gen în viitor.

Sistemul de termoficare din București se află într-un moment critic, iar autoritățile și operatorii tehnici sunt conștienți de urgența de a găsi soluții durabile pentru a asigura alimentarea cu căldură în condiții de siguranță și eficiență. Cu toate promisiunile meteorologilor, optimismul nu poate fi însă decât temporar dacă nu se intenționează măsuri ferme pentru modernizarea rețelei. Rămâne de văzut dacă această criză va declanșa, în final, un proces de reformă mai amplu în infrastructura energetică a capitalei.