Conform Mediafax: Soluții de urgență pentru nivelul critic al Dunării la Cernavodă
Un comitet interministerial, constituit pentru a aborda situația gravă a secetei hidrologice, a efectuat joi o inspecție în teren la Cernavodă, analizând mai multe soluții menite să asigure menținerea nivelului apei la priza de răcire a Centralei Nuclearelectrice (CNE). Nivelul Dunării a atins minime istorice, ridicând preocupări majore pentru funcționarea centralei.
În componența comitetului se regăsesc reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului, Ministerelor Energiei, Transporturilor și Mediului, precum și ai organismelor Apele Române, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, Administrația Canalelor Navigabile, SN Nuclearelectrica și Universitatea Tehnică de Construcții București. De asemenea, sprijinul este asigurat de Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și specialiști din Ministerul Apărării Naționale (MApN).
Potrivit comunicatului Guvernului, soluțiile identificate vor fi implementate în săptămânile următoare. Comitetul va funcționa pe o perioadă de 30 de zile, urmând ca în jurul datei de 13 septembrie 2026 să prezinte un raport final detaliat. Acesta va include un calendar de implementare a măsurilor tehnice și sursele de finanțare necesare.
Dragarea, o primă intervenție analizată
Dragarea a fost identificată ca intervenția cu cel mai scurt timp de implementare. Această acțiune, deși „creează condițiile, nu certitudinea”, vizează echilibrarea distribuției apei la bifurcația Bala. În prezent, 85% din debitul Dunării se îndreaptă spre brațul Bala, în timp ce doar 15% ajunge la Dunărea Veche.
Dragarea unor canale cu o lățime de 30 de metri și o adâncime minimă de 2 metri ar trebui să permită unui volum mai mare de apă să ajungă pe Dunărea Veche și, implicit, spre Cernavodă. Un debit și o viteză sporite ale apei ar contribui, de asemenea, la reducerea sau menținerea nivelului de aluviuni depuse în noul canal. Principalul obstacol în calea lucrărilor de dragaj este nivelul extrem de scăzut al apei, care prezintă riscul blocării navelor în bancuri de nisip sau operarea cu ambarcațiuni cu pescaj redus, având o eficiență diminuată. De asemenea, nivelul scăzut al Dunării îngreunează mobilizarea utilajelor necesare către brațul vechi al fluviului. Zonele vizate de aceste intervenții se extind pe mai mulți kilometri pe brațul Bala, incluzând porțiuni critice pentru asigurarea necesarului de apă.
Barje și structuri hidrotehnice pentru devierea curentului
În imediata apropiere a podului de la Cernavodă au fost amplasate și ancorate barje pe o lungime de 200 de metri, dispuse perpendicular pe malul stâng al fluviului. Acestea au rolul de a genera un efect de deviere a curentului către șenalul navigabil, direcționând apa spre priza de apă a centralei și a Canalului Dunăre-Marea Neagră.
Acest test urmărește să evalueze efectul pe care l-ar produce o lucrare hidrotehnică permanentă, de tip epiu de dirijare din piatră, planificată în aval de canalul de acces către CNE Cernavodă. Efectele sunt monitorizate constant prin măsurători, iar configurația structurilor poate fi ajustată sau retraseă oricând. În condițiile actuale de debite scăzute, rolul principal al acestor structuri este dirijarea curgerii și protejarea zonelor dragate împotriva sedimentării, un proces care se formează în timp.
Un alt proiect vizează construirea unui dig scurt din piatră, un epiu cu o lungime de aproximativ 150 de metri, care va porni de la malul stâng spre mijlocul fluviului, în aval de podul de la Cernavodă. Acest epiu va fi vizibil deasupra apei și are ca scop dirijarea apei către zona mai adâncă a fluviului, unde se află canalul navigabil, gura Canalului Dunăre-Marea Neagră și priza de apă a centralei nucleare.
Soluții de pompare și rezervă pentru răcirea centralei
În zona Canalului Dunăre-Marea Neagră, pe canalul de aducțiune către bazinul de stocare al centralei, se analizează măsuri complementare pentru conservarea apei necesare și suplimentarea debitului prin pompare, chiar dacă nivelul Dunării Vechi va continua să scadă. Această soluție implică instalarea unui dig mobil, gonflabil sau tubular, care ar menține un nivel minim necesar pentru ca sistemele actuale de răcire a reactoarelor și a depozitelor de material uzat să funcționeze optim.
Pompele, amplasate pe barje sau pontoane plutitoare, ar asigura nivelul și debitul cerut, fiind poziționate pe canalul de aducțiune racordat la Dunăre și spre est, la Canalul Dunăre-Marea Neagră. În situații critice, apa din Canalul Dunăre-Marea Neagră poate fi utilizată prin sistemul de pompare. CNE Cernavodă dispune de echipamente de rezervă, inclusiv pompe și generatoare de mare putere, capabile să asigure răcirea chiar și în condițiile în care debitul aportului de apă este insuficient. În acest scenariu extrem, nivelul apei Dunării în zona Cernavodă ar coborî la 1,05 metri, iar răcirea s-ar realiza în circuit închis, cu apă demineralizată din sistemul de tratare al centralei, alimentat din puțuri subterane. Echipamentele necesare și planificarea pentru astfel de situații sunt deja asigurate de CNE Cernavodă, instituțiile implicate contribuind la asigurarea logisticii pentru menținerea răcirii.
Sursa: Mediafax
