Conform Antena 3: Cernavodă se confruntă cu o criză energetică majoră, după ce ambele reactoare ale centralei nuclearo-electrice au fost oprite. Decizia vine în contextul scăderii drastice a nivelului Dunării, ceea ce a făcut imposibilă alimentarea cu apă necesară funcționării. Radu Gabor, inginer-șef pe securitate nucleară la centrală, avertizează că România va fi nevoită să importe masiv energie electrică, în special în orele de vârf, iar în cel mai rău scenariu, consumatorii ar putea fi solicitați să își reducă consumul.
Presiune uriașă pe sistemul energetic național
Unitatea 2 a centralei de la Cernavodă a intrat joi dimineață în procedura de oprire, care se preconizează că va dura până în jurul orei 17:00. Deconectarea propriu-zisă de la Sistemul Energetic Național (SEN) a avut loc în jurul orei 11:00. Această oprire survine după ce Unitatea 1 se află deja scoasă din funcțiune de la sfârșitul lunii iulie, tot din cauza nivelului scăzut al Dunării. Împreună, cele două reactoare asigură aproximativ 1.400 MW pentru SEN, o pierdere semnificativă în peisajul energetic național.
Autoritățile au depus eforturi considerabile pentru a menține un flux de apă suficient în zona de captare a centralei, inclusiv prin acțiuni precum detonarea unor stânci, dragaje și utilizarea barjelor încărcate cu piatră. Cu toate acestea, condițiile meteorologice nefavorabile și seceta persistentă au contribuit la continuarea scăderii nivelului Dunării, ceea ce a dus la anticiparea opririi Unității 2.
Importuri masive și posibila reducere a consumului
Radu Gabor a subliniat gravitatea situației, amintind că România a mai traversat o perioadă similară în luna mai a acestui an, când ambele reactoare au fost oprite simultan. La acea vreme, Unitatea 1 era în revizie programată, iar Unitatea 2 a fost oprită din cauza unei defecțiuni la transformatorul de evacuare a puterii. Acum, pierderea celor 1.400 MW din producția nucleară va fi resimțită imediat în sistem.
„Va trebui să importăm masiv energie la orele de vârf”, a declarat Gabor la Antena 3 CNN, subliniind că această situație se va menține cel puțin pentru următoarele zece zile, conform prognozelor care indică o scădere continuă a nivelului Dunării. Ulterior, posibilitatea redeschiderii reactoarelor depinde de evoluția hidrologică.
Întrebat despre scenariul în care România ar avea nevoie de aproximativ 8.000 MW în orele de consum maxim, iar producția internă ar fi de doar 5.000 MW, inginerul a avertizat că diferența de 3.000 MW ar trebui acoperită prin importuri. „Dacă nu o să avem de unde să importăm, va trebui noi, ca cetățeni responsabili, să reducem consumul”, a afirmat Gabor. El a evitat să speculeze asupra posibilității ca România să nu găsească suficientă energie pe piețele externe, direcționând întrebarea către Ministerul Energiei.
Presiunea asupra personalului responsabil de menținerea echilibrului în SEN va fi extrem de mare, aceștia fiind nevoiți să gestioneze o situație complexă și incertă. Centrala de la Cernavodă a mai fost afectată de secetă în 2003, când Unitatea 1 a fost oprită temporar din cauza nivelului scăzut al Dunării, situație gestionată fără probleme de securitate nucleară.
Sursa: Antena 3
