Criza politică amenință România: economie sub presiune
România se confruntă cu o potențială criză politică, pe fondul tensiunilor din coaliția de guvernare și al instabilității globale. Radu Burnete, consilier prezidențial pe probleme economice, a avertizat că o eventuală ruptură guvernamentală ar putea agrava situația economică a țării, deja afectată de criza energetică și de conflictul din Orientul Mijlociu. Impactul se va resimți rapid, cu precădere în finanțele statului.
Creșterea costurilor de finanțare și impactul asupra inflației
Instabilitatea politică descurajează investitorii, ceea ce ar putea duce la majorarea dobânzilor pentru împrumuturile externe. România se bazează pe piețele internaționale pentru finanțare, iar riscul perceput de investitori în creșterea costurilor de finanțare. Consilierul prezidențial a subliniat că aproximativ jumătate din banii împrumutați de România provin din exterior, iar o criză politică ar crește riscul ca țara să nu își poată plăti datoriile.
Inflația ar putea, de asemenea, să crească, mai ales dacă conflictul din Orientul Mijlociu persistă. Consilierul prezidențial a explicat că, dacă prețurile la combustibili rămân ridicate până în toamnă, inflația ar putea crește cu câteva procente. Banca Națională a României (BNR) a anunțat deja, la începutul anului, că inflația va depăși estimările inițiale până la jumătatea anului.
Scenarii posibile și implicarea PNRR
Un posibil scenariu ar putea fi un guvern minoritar. Acest scenariu, deși posibil, este criticat de toate părțile implicate. Există îngrijorări cu privire la capacitatea României de a-și respecta țintele de deficit bugetar. Orice semnal negativ transmis de țară pe această temă va însemna, cel puțin, creșterea costurilor de finanțare.
Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este, de asemenea, în pericol, deoarece România se află în ultimele luni de implementare a acestui plan finanțat cu zeci de miliarde de euro. O criză politică prelungită ar putea afecta accesul la fonduri și realizarea obiectivelor asumate.
Bugetul pentru 2026 prevede un deficit de 6,2% la finalul anului, însă acest nivel ar putea fi revizuit în contextul crizei carburanților.
