ULTIMA ORA
Economie

Ce face o „doula a morții”? Profesia tot mai căutată în România și Europa

Cristian Marinescu

Interesul pentru rolul de „doula a morții” crește, după ce actrița Nicole KIDMAN face cursuri

Interesul pentru profesia de „doula a morții” a crescut recent, un fenomen amplificat odată cu declarațiile actriței Nicole KIDMAN. Aceasta a dezvăluit că urmează cursuri pentru a deveni o astfel de profesionistă, aducând în atenție un rol încă puțin cunoscut, mai ales în Europa. „Doula morții” este o persoană care oferă sprijin emoțional, fizic și practic persoanelor aflate la sfârșitul vieții, precum și familiilor acestora.

O profesie cu multiple fațete

Rolul unei „doula a morții” este complex și poate varia în funcție de nevoile individuale ale fiecărui client. În general, această profesie implică oferea de suport emoțional, ascultare activă și consiliere, ajutând persoanele să-și exprime fricile, regretele sau dorințele legate de sfârșitul vieții. „Doula morții” oferă, de asemenea, asistență practică, cum ar fi planificarea înmormântării sau redactarea testamentului.

Dincolo de aspectul emoțional, „doula morții” poate oferi și ajutor fizic, precum ușurarea durerilor, prin diverse tehnici de relaxare sau aromaterapie. Scopul principal este de a asigura o tranziție pașnică și demnă pentru persoana aflată la finalul vieții, dar și de a sprijini familia în procesul de doliu. Această profesie nu înlocuiește rolul medicilor sau al asistenților medicali, ci se concentrează pe aspectele non-medicale ale îngrijirii paliative.

Un rol cu ecou în contextul european

În timp ce în America de Nord și Australia, profesia de „doula a morții” este mai răspândită și acceptată, în Europa, rolul este încă relativ nou și în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, interesul crește, pe măsură ce oamenii devin mai conștienți de importanța unei morți demne și a suportului emoțional adecvat în această perioadă critică.

Creșterea interesului este influențată de mai mulți factori. Pe de-o parte, îmbătrânirea populației și creșterea numărului de persoane care suferă de boli cronice sau terminale. Pe de altă parte, o schimbare de mentalitate, o deschidere mai mare față de subiectul morții și a dorinței de a o aborda într-un mod mai personalizat și uman.

Provocări și oportunități

Dezvoltarea acestei profesii în Europa se confruntă cu multiple provocări. Lipsa de reglementare, lipsa de recunoaștere oficială și, uneori, reticența sistemului medical de a integra acest rol în îngrijirea paliativă sunt bariere semnificative. Totuși, există și oportunități. Creșterea cererii creează un teren fertil pentru dezvoltarea de programe de formare și certificare, contribuind la stabilirea unor standarde profesionale clare.

În România, interesul pentru această profesie este încă la început. Cu toate acestea, discuțiile despre o moarte demnă și despre suportul pentru persoanele aflate la finalul vieții capătă amploare, semn că rolul „doula a morții” ar putea deveni din ce în ce mai relevant și în țara noastră.