Românii cu venituri din străinătate, atenție la declarația unică: cum eviți dubla impozitare și plata CASS
Aproape toți românii care obțin venituri din surse externe trebuie să completeze și să depună anual Declarația Unică (formularul 212). Termenul limită pentru depunerea acestei declarații este, de regulă, 25 mai a anului următor celui în care au fost obținute veniturile. Nerespectarea acestei obligații poate atrage penalități și complicații fiscale.
Prin intermediul acestui formular, contribuabilii trebuie să declare detaliat toate veniturile obținute din străinătate. Documentul solicită informații precise precum țara de proveniență a veniturilor, tipul acestora (salarii, dividende, chirii etc.) și suma brută încasată. De asemenea, trebuie menționat și impozitul deja plătit în statul respectiv, dacă este cazul.
Cum funcționează evitarea dublei impozitări
Una dintre principalele preocupări ale contribuabililor este evitarea dublei impozitări. România are încheiate convenții cu numeroase state pentru evitarea acestei situații. Astfel, dacă impozitul a fost deja plătit în străinătate, contribuabilul poate beneficia de un credit fiscal, reducând suma datorată în România.
Pentru a beneficia de acest mecanism, este esențială prezentarea documentelor justificative. Printre acestea se numără certificatul de rezidență fiscală și dovada impozitului reținut în străinătate. Impozitul pe veniturile din străinătate este, în general, de 10% în România, dar modul de calcul poate varia în funcție de natura veniturilor. Dacă nu se poate demonstra plata impozitului în statul sursă, există riscul datorării integrale a impozitului în România.
Când și cum se aplică contribuția la sănătate
Pe lângă impozitul pe venit, o altă problemă importantă este plata contribuției la sănătate (CASS). Aceasta nu se aplică automat pentru toate veniturile din străinătate, ci doar atunci când veniturile totale (din România și din străinătate) depășesc anumite plafoane stabilite în funcție de salariul minim brut.
Obligația de plată CASS apare atunci când veniturile cumulate depășesc pragurile stabilite. Contribuția crește progresiv, putând ajunge la nivelul a 24 de salarii minime pentru venituri mari. Suma datorată nu este calculată ca procent din venitul efectiv, ci ca procent aplicat la un plafon fix stabilit prin lege. Există și excepții. De exemplu, anumite venituri salariale obținute în străinătate pot să nu fie impozabile în România. În schimb, veniturile din investiții sau activități independente sunt, de regulă, supuse taxării.
Inspectorii ANAF au intensificat controalele în ceea ce privește veniturile din surse externe în ultimii ani. Recent, autoritățile au anunțat o revizuire a procedurii de validare a documentelor justificative, pentru a preveni abuzurile și evaziunea fiscală.
Sursa: Playtech.ro
