Curtea Constituțională a României a decis recent să declare neconstituționale două acte legislative importante, într-un caz ce a aprins din nou dezbaterile despre limitele legiferării guvernamentale în domenii sensibile. În urma unei sesizări formulate de președintele țării, Nicușor Dan, instanța a respins, cu majoritate de voturi, o ordonanță de urgență adoptată la începutul anului 2024, precum și legea de aprobare a acesteia, motivând că aceste acte au încălcat principiile constituționale ale legii și afectează interferența justiției în domeniul proprietății.

Decizia Curții: Legislație în domeniu strategic și neadecvată pentru ordonanță

Curtea a constatat că atât Ordonanța Guvernului nr. 36/2024, cât și legea ulterior adoptată de Parlament, nu ar fi trebuit să fie emise ca acte normative de nivel ordinar, ci ca legi organice. Motivul este clar: domeniul proprietății asupra construcțiilor pentru infrastructura de transport, inclusiv metroul bucureștean, este reglementat de Legea cadastrului nr. 7/1996, o lege de importanță organică, care impune norme speciale pentru astfel de reglementări.

„Curtea a statuat că legea criticată trebuia adoptată ca lege organică, deoarece nici ordonanța, nici legea de aprobare nu pot fi acte normative de nivelul legii ordinare, ci se încadrează în domeniul legii organice,” se precizează în decizia publicată oficial. Aceasta subliniază limita legală a intervenției executive în zonele sensibile ale legislației privind proprietatea și construcțiile, reafirmând rolul Parlamentului în adoptarea acestor norme.

Modificarea procesului de intabulare și controale reduse: o problemă ridicată de președinte

Comunicatul Curții evidențiază și conținutul principal al sesizării lui Nicușor Dan. În 2024, ordonanța a permis ca dreptul de proprietate asupra unor construcții să fie înscris în cartea funciară de către Metrorex doar pe baza unei autorizații de construire emisă de Ministerul Transporturilor, procesul-verbal de recepție a lucrărilor și documentația cadastrală. Astfel, prevederea elimina obligația decizională a autorităților locale, în special a Primăriei Capitalei, de a elibera un certificat de atestare a construcției, un document esențial pentru verificarea legalității construcției și pentru asigurarea controlului tehnic.

Președintele României a contestat această prevedere, susținând că reducerea sau eliminarea mecanismelor de control, precum certificatul de atestare, ar putea compromite siguranța infrastructurii publice. „Eliminarea certificatului de atestare a construcției ar reduce mecanismele de control tehnic privind respectarea condițiilor impuse de autorizațiile de construire şi ar putea afecta siguranța publică,” a declarat Nicușor Dan, avertizând asupra riscurilor potențiale generate de această modificare legislativă.

Discriminare percepută și riscuri de abuz în aplicare

Alte critic problemsale invocate de președintele țării vizează faptul că actul normativ a introdus o excepție specifică pentru Metrorex, excluzând compania de la anumite reguli generale aplicabile altor entități publice sau private care implementează proiecte similare. Nicușor Dan a subliniat că “o lege nu poate introduce o excepție pentru o singură companie, în acest caz Metrorex, pentru că ar putea crea discriminări față de alte entități publice sau private.” Această discriminare potențială ridică semne de întrebare asupra echității și transparenței procedurilor legislative și administrative.

Decizia Curții și recenta invalidare a ordonanței și a legii aduc în discuție mai mult decât simple aspecte legate de legalitate. Ele pun în lumină controversele legate de autonomia legislativă a Executivului în domenii unde rolul Parlamentului, ca for decizional suprem, este fundamental pentru protejarea unui cadru stabil și echitabil pentru toate părțile implicate. În timp ce oficialii guvernamentali și cei ai Metrorex susțin că noile prevederi ar facilita urbanizarea și dezvoltarea infrastructurii, criticii avertizează asupra riscurilor de abuz, corupție și slăbire a controalelor tehnice și juridice.

Ce urmează în aceste dezbateri este însă încă incert, dar clar este că această decizie a Curții poate avea efecte semnificative în gestionarea proiectelor de infrastructură în România, în special în contextul în care legislația trebuie adaptată permanent la nevoile realităților sociale, economice și de siguranță. Pentru moment, rămâne de urmărit reacția Guvernului și a legiuitorului, dar și eventuale inițiative de reglementare care să respire conformitatea cu principiile constituționale și să asigure un echilibru între interesul public și drepturile proprietarilor.