Recent, premierul Ilie Bolojan a făcut o declarație care a stârnit interesul publicului, spunând că “când ai un proiect foarte important, care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că un guvern mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”. Acesta se referă la eventuala pronunțare ca neconstituțională a pachetului de reformă din justiție, în special la pensiile speciale ale magistraților.

Pensiile speciale au fost un subiect de dispută în România, cu multiple legi și ordonanțe care au vizat reforma acestora. Activă din iunie 1992, Curtea Constituțională a României a invalidat multe dintre acestea, inclusiv legi care ofereau privilegii unor categorii profesionale. În 2020, proiectul de lege inițiat de PNL privind eliminarea pensiilor speciale a fost votat de Camera Deputaților, dar a picat testul CCR.

În luna iulie 2025, 5.696 de foști magistrați beneficiau de pensie specială, doar 2.560 dintre ei încasând pensii bazate pe contributivitate, restul fiind plătiți din bugetul statului. Pensia medie a magistraților a fost de 25.283 lei în iulie, din care 22.084 lei provin de la bugetul de stat, nu din contribuțiile anterioare. La sfârșitul lunii august 2025, Executivul și-a angajat răspunderea pentru proiectul care ar limita pensia de serviciu a unui magistrat la maximum 70% din ultimul salariu net și ar crește vârsta de pensionare până la 65 de ani etapizat, în următorii zece ani.

Lipsa reformei pensiilor magistraților vine cu un prim cost concret: Comisia Europeană a decis suspendarea unor fonduri ce totalizează 231 de milioane de euro. Banii ar putea fi definitiv pierduți în câteva luni, atunci când expiră perioada de implementare a reformei. În acest context, este important să urmărim evoluțiile și deciziile viitoare ale autorităților și să ne informăm constant despre impactul acestor schimbări asupra sistemului de pensii și asupra societății în general.