Curtea Europeană a Drepturilor Omului analizează cererea de eliminare a simbolurilor religioase din clădirile publice din Grecia

Strasbourg (16 ianuarie 2026) – Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) ia în considerare un caz controversat care ar putea modifica peisajul simbolurilor religioase din spațiile publice europene. Cazul, intitulat Uniunea Ateistă v. Grecia, este suscitat de solicitările a două persoane care, identificându-se ca atei, cer eliminarea simbolurilor creștine expuse în sălile de judecată unde se dezbat probleme legate de religie. Aceștia susțin că prezența acestor simboluri compromite obiectivitatea instanței și le încalcă dreptul la un proces echitabil, dar și libertatea de gândire și conștiință.

Argumentele apărării: istorie și tradiție

Reprezentanții ADF International, organizația care intervine în acest caz, afirmă că simbolurile religioase nu trebuie considerată o amenințare la libertatea de gândire. „Display-ul simbolurilor religioase în spațiile publice nu este incompatibil cu legislația privind drepturile omului”, a declarat Adina Portaru, consilier senior la ADF International. Ea subliniază că aceste simboluri reflectă tradiții și istorie, fiind parte integrantă a patrimoniului cultural european.

Cererea de eliminare a simbolurilor a fost respinsă de instanțele grecești, care au considerat că aceste imagini nu interferă cu drepturile fundamentale ale cetățenilor. ADF International a transmis un document juridic în care susține că instanțele europene au recunoscut constant un „margine largă de apreciere” pentru statele membre ale Consiliului Europei în problemele ce țin de religie în viața publică.

Un precedent în jurul simbolurilor religioase

CEDO a avut ocazia să examineze un caz similar în 2011, în hotărârea Lautsi v. Italia, în care a fost contestată expunerea crucifixului în sălile de clasă ale școlilor. Curtea a concluzionat că un crucifix nu constituie o formă de indoctrinare. Aceasta a argumentat că simbolurile religioase aflate în instituțiile publice fac parte din moștenirea culturală și istorică a Europei, o moștenire care continuă să influențeze identitatea națională.

Portaru a mai adăugat că „simbolurile religioase, cum ar fi icoanele ortodoxe de sute de ani, nu impun o credință nimănui”. Astfel, ADF International își argumentează poziția că neutralitatea de stat nu trebuie să devină o formă de ostilitate față de religie.

Reacții de la activiști și experți

Activistii din domeniul drepturilor omului și susținătorii secularizării salută demersul celor două persoane care contestă prezența simbolurilor religioase. Aceștia consideră că este esențial pentru un stat democratic să asigure neutră față de toate religiile, evitând orice prejudiciu bazat pe credință.

De cealaltă parte, susținătorii tradiției religioase atrag atenția asupra valorii simbolurilor ca reprezentări ale identității culturale. Aceștia argumentează că eliminarea acestor simboluri ar putea duce la o îndepărtare de rădăcinile culturale profunde ale națiunii.

Cazul este așadar complex, afectând nu doar legislația, ci și percepțiile și valorile comunităților europene. CEDO va evalua cererea ținând cont de argumentele aduse de părți și de intervențiile terțe ce au fost primite, având astfel potențialul de a influența modul în care se reglementează simbolurile religioase în instituțiile publice în întreaga Europă.

Decizia curții va fi un moment de cotitură în definirea echilibrului între respectul pentru diversitate și păstrarea identității culturale profunde a națiunilor europene.