Consiliul General al Municipiului București respinge proiectele-cheie ale noului primar Ciprian Ciucu, iar acuzațiile privind rolul PMP în blocaj sunt în plină dezbatere

Prima ședință a noului mandat al primarului Ciprian Ciucu a fost marcată de un eșec spectaculos în Parlamentul local. Toate proiectele majore propuse de edilul de la PNL au fost respinse, între acestea fiind planurile de a angaja un audit extern la STB și Termoenergetica, scumpirea tarifelor pentru transportul în comun, precum și inițiativele de reorganizare a instituțiilor culturale. Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, Bucureștiul a fost respins în competiția pentru gazda Forumului Orașelor 2027, o oportunitate strategică pentru promovarea capitalei pe plan internațional.

Această situație a sterilelor demersuri a generat un semnal de alarmă printre politicienii de opoziție și observatorii din domeniul administrativ. În centrul acestor tensiuni se află, potrivit unor vociferări din interior, prezența și influența Partidului Mișcarea Populară (PMP) în Consiliul General, un atribut ce pare să joace un rol esențial în blocajele de la nivelul administrației locale.

Acuzații directe despre rolul PMP în blocarea proiectelor

Cătălin Teniță, consilier general din partea REPER și susținător al lui Ciprian Ciucu, nu a ezitat să formuleze acuzații dure la adresa PMP. El susține că acest partid „joacă de multe ori împreună cu PSD”, deși official se află în opoziție față de formațiunea social-democrată. Într-un discurs articulat, Teniță a atras atenția asupra faptului că PMP, alături de alte formațiuni, contribuie la crearea unui blocaj politic în Consiliul General, iar „problema în CGMB nu e nici PSD, nici PUSL sau AUR, că de ăștia știm bine unde sunt. Veriga slabă e PMP, ales pe voturile dreptei reformiste, dar jucând jocul securisto-corupt al PSD-PUSL-AUR”.

De asemenea, consilierul a criticat modul în care PMP, care s-a poziționat în tentativa de a fi parte a alianței de dreapta, preferă să blocheze inițiative decât să construiască, dând ca exemplu comportamentul partidului în ședința din 29 ianuarie, când a votat împotriva primarului general. Teniță consideră că această manieră de joc a PMP are ca scop, de fapt, menținerea unei poziții de forță în Consiliul Local, chiar dacă ea contravine ideii de colaborare și soluții constructive.

Context politic și strategii de influențare

Această dezbatere aprinsă nu are loc în izolare, ci în plină luptă pentru controlul administrativ al Bucureștiului și pentru influența în prioritățile edilitare. Liderii formațiunilor politice încearcă, pe de o parte, să acceadă la poziții cheie și, pe de altă parte, să șantajeze și să blocheze orice inițiativă percepută ca un avantaj pentru opoziție sau pentru alte forțe politice.

De exemplu, liderul de grup AUR a anunțat explicit că partidul său votează împotriva majorității de taxe și tarifări promovate de Ciucu, iar PSD și PUSL, deși s-au abținut în cazul major al scumpirii biletelor STB, nu au ales să susțină sau să respingă oficial proiectul. Între timp, PMP continuă să își păstreze poziția ambivalentă, participând la blocaje fără a se angaja în soluții constructive.

Rezultatele votului și outlook pentru următoarele luni

Votul din această săptămână pentru scumpirea biletelor de transport a fost, de fapt, o demonstrație de joc politic: proiectul a fost respins cu cinci voturi împotrivă, în pofida faptului că AUR avea opt consilieri și anunțase anterior intenția de a vota împotrivă. În această combinație, abținerile PSD, PUSL și PMP au fost suficiente pentru a respinge, formal, inițiativa edilului.

Analistii politici văd aceste mișcări ca pe un semn al unui impas pentru primarul Ciprian Ciucu, așteptându-se o perioadă de confruntări politice intense în lunile următoare. Blocajele din Consiliul General al Capitalei sunt privite de mulți observatori ca un rezultat direct al influenței și manevrelor PMP, partid despre care se crede că încearcă, subtil, să își extindă influența în zona decizională locală, chiar și provocând conflicte cu formațiunile aflate la putere.

Dacă în trecut alianțele au fost clare și simple, acum scenario-ul pare tot mai complex și mai fragil, iar luptele pentru controlul administrativ al Bucureștiului continuă să fie un spectacol politic de amploare, în care fiecare gest, vot sau blocaj devin parte dintr-o strategie mai amplă de influență. Toate acestea sugerează că următoarele luni vor fi cruciale pentru stabilirea unei orientări clare în administrarea capitalei, iar pozițiile și alianțele politice se vor clarifica, probabil, doar după o serie de negocieri și contre.

În contextul actual, războiul politic nu pare să se apropie de o soluție rapidă, iar pesimismul legat de posibilitatea reluării proiectelor majore ale primarului Ciucu se păstrează. Însă, oricât de tensionată ar deveni scena politică locală, urmează să vedem dacă partidele vor reuși să depășească blocajele și să găsească un teren comun pentru dezvoltarea Bucureștiului.