Conform Economistul.ro: Carne tocată de porc și vită, cu origine declarată în România, a fost semnalată în sistemul european de alertă alimentară după identificarea unor fibre de mazăre. Într-un caz separat, biscuiți românești au prezentat un conținut de vitamina B1 semnificativ mai mic decât cel menționat pe etichetă. Ambele situații apar în raportul Comisiei Europene din luna iulie, referitor la neconformitățile transfrontaliere cu suspiciuni de fraudă agroalimentară.
Adulterare prin substituirea ingredientelor în carnea tocată
Primul incident vizează carnea tocată, descrisă ca un amestec de porc și vită, cu România indicată ca țară de origine. Analizele efectuate au relevat prezența unor fibre de mazăre, ceea ce a determinat autoritățile germane să introducă cazul în sistemul european de cooperare. Produsul a fost încadrat în categoria adulterării prin substituirea ingredientelor. Această clasificare se aplică atunci când compoziția reală a produsului diferă de ingredientele sau caracteristicile declarate consumatorului.
Raportul nu oferă detalii despre cantitatea de fibre de mazăre detectată, denumirea comercială, producătorul sau dimensiunea lotului afectat. Cu toate acestea, prezența acestui ingredient a fost considerată suficient de relevantă pentru ca autoritățile germane să transmită notificarea către rețeaua europeană. Fibrele vegetale pot fi utilizate în anumusepackage în anumite produse alimentare, dar problema esențială în astfel de controale este dacă produsul final corespunde informațiilor declarate pe etichetă și sub care este comercializat. Nu există suficiente informații pentru a stabili dacă ingredientul era complet nedeclarat sau care a fost explicația operatorului economic.
Deficiențe nutriționale la biscuiții românești
Al doilea caz semnalat în raportul Comisiei Europene privește biscuiți cu origine tot din România. Analizele au indicat un conținut de tiamină (vitamina B1) de 0,377 mg la 100 de grame. Această valoare este mai mică decât jumătate din nivelul declarat pe produs, care era de 0,84 mg/100 g.
Cantitatea măsurată reprezintă aproximativ 45% din nivelul specificat pe etichetă. Această discrepanță este considerată importantă, deoarece informațiile nutriționale și compoziția produselor alimentare trebuie să reflecte cu exactitate caracteristicile alimentului pus pe piață. Raportul plasează acest caz în categoria problemelor legate de informațiile și caracteristicile declarate ale produsului. Statul membru care a transmis notificarea în acest caz este tot Germania.
Cele două situații, deși ambele provin din România și au fost semnalate de Germania, sunt distincte. În cazul cărnii tocate, s-a identificat un ingredient suplimentar, nedeclarat sau diferit de compoziția așteptată. Pentru biscuiți, problema vizează cantitatea insuficientă a unei vitamine declarate pe etichetă.
Rapoartele UE: semnale de alarmă, nu acuzații de fraudă
În niciunul dintre cazurile menționate, raportul european nu specifică marca sau compania implicată. De asemenea, nu sunt prezentate informații despre magazinele în care produsele au fost vândute, cantitățile distribuite sau eventualele măsuri de retragere de pe piață. Este important de subliniat că simpla includere a unui produs în acest raport nu implică automat stabilirea existenței unei fraude. Documentul Comisiei Europene centralizează neconformitățile transfrontaliere în care există elemente ce pot indica o practică frauduloasă sau înșelătoare și care necesită verificări suplimentare.
Pentru a fi constatată o fraudă, este necesară demonstrarea intenției de a induce în eroare cumpărătorul în vederea obținerii unui avantaj necuvenit. Raportul lunar nu are rolul de a stabili responsabilități și nu înlocuiește investigațiile autorităților naționale competente.
Raportul european pentru luna iulie a identificat un total de 207 suspiciuni transfrontaliere din 698 de notificări iRASFF. Aceste cazuri sunt schimbate între autoritățile naționale pentru a facilita urmărirea și verificarea produselor distribuite pe mai multe piețe. Carnea tocată și biscuiții din România sunt două dintre exemplele unde controalele au constatat diferențe între produsul analizat și informațiile sub care acesta a fost comercializat. Datele disponibile permit descrierea neconformităților, dar nu oferă informații pentru identificarea producătorilor sau pentru confirmarea definitivă a fraudelor.
Sursa: Economistul.ro
