Germania ia în calcul restricții stricte pentru utilizarea rețelelor sociale de către minori, pe fondul îngrijorărilor privind impactul asupra dezvoltării lor

Cancelarul german Friedrich Merz și-a exprimat recent sprijinul pentru măsuri menite să limiteze accesul copiilor la rețelele sociale, argumentând că timpul excesiv petrecut în fața ecranelor poate avea consecințe negative asupra formării personalității și comportamentului social al tinerilor. În contextul unui climat de dezbateri ample despre influența mediului digital asupra tinerilor, declarațiile sale aduc în discuție o problemă tot mai acută în Europa și pe plan internațional: cât de mult trebuie să reglementăm consumul digital al minorilor pentru a proteja sănătatea lor mentală și socială.

Propuneri legislative în context european: de la restricții la verificarea vârstei

Inițiativa de a limita accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale nu este un simplu exercițiu de retorică politică. În cadrul unui podcast al partidului său conservator din Schleswig-Holstein, Friedrich Merz a susținut ideea stabilirii unei vârste minime de acces și introducerii unor verificări stricte ale vârstei pentru utilizarea acestor platforme. El a spus că „întrucât copiii de astăzi, la vârsta de 14 ani, petrec până la cinci ore sau mai mult pe zi în fața ecranelor, dacă toată socializarea are loc numai prin acest mijloc, atunci nu ar trebui să ne surprindă deficitele de personalitate și problemele de comportament social ale tinerilor”. În opinia sa, aceste măsuri ar putea fi un pas esențial în limitarea influenței negative a mediului digital asupra dezvoltării sănătoase a tinerilor.

Deși a evitat să avanseze ideea unor interdicții totale, Merz a subliniat că „prioritatea trebuie să fie protejarea copiilor la vârsta în care au nevoie să se joace, să învețe și să evolueze în mod sănătos, fără a fi suprasaturați de tehnologie”. Această poziție se aliniază cu o tendință în creștere în mediul politic european, unde numeroase țări analizează măsuri ce limitează accesul minorilor la conținut digital.

Măsuri similare și experiențe internaționale: Un trend în ascensiune

Inițiativa lui Merz nu este izolată. În Germania, Partidul Social-Democrat (SPD) propune de ceva vreme un model cu niveluri, care include o interdicție totală a accesului pentru copiii sub 14 ani, măsură menită să limiteze expunerea excesivă și să asigure un cadru sigur pentru cei mai tineri utilizatori ai internetului. Aceste idei sunt total alignate cu o mișcare globală de reglementare, care a luat avânt după ce Australia a devenit prima țară din lume în decembrie 2025 să interzică accesul minorilor sub 16 ani pe platformele sociale.

Decizia australiană a fost un catalizator pentru alte state europene, tot mai interesate să adopte măsuri similare, pe fondul creșterii îngrijorării cu privire la efectele negative ale social media asupra sănătății mintale a adolescenților. În plus, experții subliniază că aceste inițiative trebuie să fie echilibrate, pentru a nu limita prea mult libertatea de exprimare sau accesul la informație, dar și pentru a preveni riscurile pe termen lung și tulburările de comportament.

În timp ce discuțiile continuă să fie intense, autoritățile și specialiștii din domeniu atrag atenția asupra faptului că, în absența unor intervenții corecte și adaptate nevoilor specifice ale tinerilor, aceste generații riscă să se confrunte cu probleme grave, de la dificultăți de adaptare socială până la probleme de sănătate mintală. Măsurile de restricție nu sunt doar despre control, ci și despre responsabilitate față de viitorul lor, iar Europa pare dispusă să își adapteze legi pentru a-i proteja, încet, dar sigur, de capcanele digitalizării excesive.