Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a contestat marți ideea unei aderări rapide a Ucrainei la Uniunea Europeană, afirmând că obiectivul de a integra Kievul în blocul comunitar până în 2027 nu este unul realist. Comentariile sale vin într-un moment de creștere a presiunilor occidentale pentru aproprierea rapidă a Ucrainei, pe fondul războiului declanșat de Rusia în februarie 2022, și arată o abordare mai prudentă din partea Germaniei, principalul susținător european al Ucrainei.

Aderarea Ucrainei la UE: un proces complex și de durată

Friedrich Merz a explicat, la Berlin, că integrarea Ucrainei reprezintă un proces îndelungat, în care orice candidat trebuie mai întâi să îndeplinească o serie de criterii riguroase. Acestea includ reforme politice, economice și juridice, stipulate în așa-numitul set de condiții de la Copenhaga, adoptate în 1993. În aceste condiții, aderarea nu poate fi niciodată un simplu țel pe termen scurt, ci o etapă ce necesită timp pentru consolidarea statului de drept, combaterea corupției și stabilitatea instituțiilor.

„Aderarea Ucrainei în 2027 nu este un obiectiv fezabil,” a declarat Merz, într-un discurs susținut în capitala Germaniei. El a adăugat că, deși sprijinul pentru Kiev este crucial, este nevoie de răbdare și de un proces de aproximare controlat, pentru a evita riscul unor integrări forțate sau incomplete.

Germania, reticentă față de o aderare rapidă

Această poziție vine pe fondul unor tensiuni din interiorul și exteriorul Uniunii Europene, privind ritmul de integrare a Ucrainei. Anumite state membre, precum Polonia sau Țările Baltice, susțin o aderare rapidă, ca semn de solidaritate în fața agresiunii ruse. Alți lideri europeni, însă, solicită o evaluare mai atentă și insistă pe respectarea strictă a criteriilor de candidatură, pentru a evita problemele de ordin politic și economic pe termen lung.

Friedrich Merz, care a devenit cancelar al Germaniei abia în decembrie 2022, dar are o influență semnificativă în politica de la Berlin, pare să adopte o poziție mai rezervată față de ambițiile de integrare ale Ucrainei. În același timp, el a reafirmat sprijinul Germaniei pentru sancțiunile impuse Rusiei și pentru ajutorul militar acordat Kievului, dar fără a susține un termen fix pentru aderare.

Contextul geopolitic și perspectivele pe termen lung

Decizia Germaniei reflectă, în mare măsură, preocupările legate de stabilitatea și funcționalitatea Uniunii Europene ca instituție, precum și de chestiunea majoră a extinderii. În ultimele luni, discuțiile despre aderarea Ucrainei și a Moldovei au devenit tot mai intense, având în vedere solicitările acestor state pentru readucerea lor mai aproape de blocul european.

De asemenea, războiul din Ucraina a adus în prim-plan dificultățile legate de reforme și de integrarea efectivă, subliniind că aderarea nu depinde doar de voință sau de sprijin diplomatic, ci și de realizarea unor transformări solide către standardele europene. În plus, Uniunea Europeană se va confrunta cu decizii majore legate de mărirea blocului, având în vedere necesitatea de a echilibra extinderea cu menținerea coeziunii interne.

Ultimele evoluții arată că, în ciuda sprijinului aproape unanimit pentru susținerea Ucrainei, procesul de aderare va rămâne unul lung și complex. Glasurile mai prudente, precum cel al cancelarului german, indică o posibilă reevaluare a așteptărilor și un accent mai mare pe consolidarea vetrei europene înainte de a accepta noi membri. În acest ritm, data de 2027 pare tot mai indepărtată, iar procesul de integrare se va desfășura pe termen lung, cu toate provoarile și obstacolele pe care le implică.