Camerele Deputaților a adoptat recent un proiect de lege menită să întărească măsurile de protecție împotriva agresorilor familiari, extinzându-le dincolo de simplele limitări legale, pentru a include și intervenții terapeutice. Propunerea, aprobată cu o majoritate covârșitoare, prevede ca instanțele să poată dispune, pe lângă ordinul de restricție sau alte măsuri de protecție, și obligarea agresorului la consiliere psihologică, psihoterapie sau, după caz, internare voluntară sau involuntară.

O legislație mai robustă pentru protecția victimelor

De aproape un deceniu, legislația românească în domeniul prevenirii violenței domestice a fost considerată în principal un instrument de limitare a acțiunilor agresorilor, însă noile propuneri aduc o schimbare de abordare. În plus față de măsurile restrictive, instanțele pot, de acum înainte, să includă în hotărârile lor și recomandări de terapie, în încercarea de a trata cauza fenomenului, nu doar consecințele acestuia. În contextul în care violența domestică persistă ca o problemă gravă la nivel național, inițiativa legislativă își propune să reducă recidiva și să sprijine eforturile de reinserție și recuperare ale agresorilor.

De altfel, acest amendament vine în completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violencei în familie, care de-a lungul anilor a fost critiată pentru lipsa unei abordări integrate și a unor mecanisme eficiente de intervenție în cazul agresorilor. Acum, prin această modificare legislativă, autoritățile pot impune, în anumite situații, măsuri terapeutice ca parte din planul de protecție al victimelor, cu scopul de a preveni recidiva și de a asigura un mediu mai sigur pentru cei vulnerabili.

Intervenții terapeutice: o soluție complementară și necesară

Inițiatorii proiectului afirmă că punerea unor astfel de obligații ar putea avea un efect preventiv si ar contribui la reducerea cazurilor de violență repetată. “Instanța poate dispune, pe lângă măsurile de protecție, ca agresorii să fie obligați la consiliere psihologică, psihoterapie sau, după caz, internare voluntară/nevoluntară,” precizează textul legii. Această dezvoltare legislativă își propune să introducă o componentă terapeutică în cadrul procesului de intervenție, un aspect încă insuficient exploatat în legislația actuală.

Medicii specialiști și organizațiile non-guvernamentale care activează în domeniul protecției drepturilor victimelor de violență domestică au salutat inițiativa, subliniind că abordarea holistică, ce combină măsuri punitive și terapeutice, are potențialul de a reduce numărul de cazuri grave și de a sprijini agresorii în procesul de schimbare a comportamentului. Totodată, experții atrag atenția asupra importanței unor programe de terapie bine structurate și a unor mecanisme clare de monitorizare a aplicării acestor măsuri.

Perspective și provocări pentru implementare

Criticii, în schimb, punctează că aplicarea acestor măsuri terapeutice depinde în mare măsură de resursele disponibile și de capacitatea instanțelor de a urmări respectarea anumitor obligații. În plus, nu toți agresorii vor fi de acord să urmeze tratament, chiar dacă instanțele le impun acest lucru, iar monitorizarea poate întâmpina obstacole.

Deocamdată, legea a fost adoptată, dar va urma procesul de implementare, care depinde foarte mult de resursele și de colaborarea între instanțe, autorități și servicii specializate. În plus, comunitățile și organizațiile implicate cer creșterea numărului de programe de consiliere și psihoterapie destinate agresorilor, pentru a asigura un mediu sigur pentru victime și pentru a combate în mod eficient cultura violenței în familie.

Prin această inițiativă legislativă, România face un pas important către o abordare mai comprehensivă a violenței domestice, încercând să combine măsuri de protecție cu intervenții terapeutice menite să trateze rădăcina problemei. Este un pilon în direcția schimbării unei tradiții care, adesea, s-a concentrat doar pe sancțiune, în loc să vizeze și reabilitarea celor care perpetuează violența în familie. Rămâne de văzut cum va fi pus în practică, dar este clar că aceste măsuri ar putea avea un impact de durată dacă vor fi dublate de resurse și voință politică pentru o schimbare reală.