Conform Stiripesurse.ro: Ministrul Mediului, DIANA BUZOIANU, atrage atenția asupra faptului că situația critică de pe Dunăre este o consecință directă a amânării unor lucrări esențiale. Intervențiile de urgență au reușit, cel puțin pe termen scurt, să amâne cu aproximativ șapte zile oprirea centralei nucleare de la Cernavodă.
DIANA BUZOIANU a declarat recent, în cadrul unui podcast, că proiectele necesare pentru brațul Bala, aflate în responsabilitatea Ministerului Transporturilor, dispuneau încă din anul curent de autorizațiile și finanțarea necesară. Ministrul Mediului consideră că problema actuală de pe Dunăre este rezultatul unei lipse de acțiune din ultimii doi-trei ani la nivelul Ministerului Transporturilor, unde o lucrare vitală pentru rezolvarea pe termen lung a crizei hidrologice nu a fost implementată.
Proiectul viza reabilitarea brațului Bala și beneficia de toate avizele necesare, inclusiv acordul de mediu. De asemenea, fondurile necesare fuseseră deja alocate printr-o hotărâre de Guvern. Dacă aceste lucrări ar fi fost executate la timp, situația actuală ar fi fost, în viziunea ministrului, complet diferită.
Soluții de criză și perspectiva pe termen lung
În fața nivelului critic scăzut al apei pe Dunăre, specialiștii Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) au fost solicitați să propună măsuri pentru asigurarea fluxului de apă către Cernavodă. Intervențiile, realizate de Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) și de Armată, pe baza recomandărilor ANAR, au permis câștigarea unui interval de șapte zile. Aceste măsuri, deși au atenuat criza imediată, nu constituie o soluție pe termen lung.
Apa redirecționată trebuie să parcurgă un traseu de aproximativ 60 de kilometri până la Cernavodă, iar prezența unor grinduri și dune subacvatice poate obstrucționa sau modifica direcția curenților. Soluția durabilă implică lucrări de dragare extinse și costuri considerabile. Intervențiile recente au fost, prin urmare, măsuri de urgență, cu un cost mult inferior celui al opririi premature a centralei de la Cernavodă. Ministrul a criticat blocajul birocratic care afectează proiectele strategice, subliniind necesitatea ca inițiativele aprobate să fie implementate prompt.
Lipsa investițiilor în infrastructura hidrologică
DIANA BUZOIANU a subliniat că problemele de mediu, inclusiv cele legate de gestionarea resurselor de apă, necesită o abordare strategică pe termen lung și nu pot fi rezolvate punctual în momentul declanșării unei crize. Ea a atras atenția asupra faptului că, în ultimele trei decenii și jumătate, România nu a alocat suficienți bani pentru infrastructura de protecție împotriva inundațiilor, cum ar fi barajele, digurile și polderele. Această deficiență duce la situații recurente de inundare a comunităților și la dificultăți în dezvoltarea sectorului agricol, în special în zonele de sud ale țării.
Ministrul a abordat și tema polarizării discursului public în România, unde spațiul pentru dezbateri bazate pe date științifice și argumente concrete devine din ce în ce mai restrâns. Ea susține că protejarea mediului și realizarea investițiilor nu sunt obiective mutual exclusive, ci pot fi integrate într-o strategie de dezvoltare durabilă. România se numără printre țările europene cele mai vulnerabile la efectele schimbărilor climatice, iar gestionarea eficientă a resurselor limitate de apă devine o prioritate crucială pentru generațiile viitoare.
În acest context, DIANA BUZOIANU a avertizat că este esențială o gestionare responsabilă a resursei de apă. Deciziile privind investițiile viitoare trebuie să țină cont de realitatea schimbărilor climatice, pentru a asigura accesul la apă ca un drept fundamental, nu ca un lux.
Sursa: Stiripesurse.ro
