Curtea de Conturi: Un control defectuos al banului public

Curtea de Conturi a României a identificat o gaură de 6,8 miliarde de lei în perioada 2018-2024, aceasta provenind din nereguli în contabilitatea companiilor de stat și a autorităților publice. Deși neregulile au fost semnalate, recuperarea prejudiciului s-a ridicat la doar 0,09%, adică șase milioane de lei, punând sub semnul întrebării eficiența mecanismului de control financiar.

În 2023, auditorii au înaintat 529 de sesizări penale către parchetele de pe întreg teritoriul țării. Dintre acestea, mai mult de jumătate au fost clasate, iar doar 12 au ajuns în instanță. Majoritatea dosarelor fie sunt în continuare în urmărire, fie nu au fost finalizate, evidențiind o problemă sistemică a justiției în gestionarea acuzațiilor de fraudă.

Vise spulberate: Controale întârziate și abuzuri clasate

Curtea de Conturi a sesizat, în trecut, nereguli grave în administrația locală, unele chiar ascunse timp de 13 ani. La Primăria Găgești, de exemplu, prejudiciul de 140.000 de lei, descoperit în 2023, fusese identificat încă din 2010. Anchetatorii au fost sesizați abia după ce mulți ani au trecut fără să se ia măsuri, iar dosarul a fost clasat ulterior.

„Sesizările aveau sens doar ca act de conformitate instituțională, nu ca instrument real de tragere la răspundere penală”, afirmă Mario Bălulescu, avocat în Baroul București. Acesta subliniază că sesizările tardive afectează un sistem ce ar trebui să funcționeze în interesul cetățenilor.

Similar, alte cazuri, precum cel al Primăriei Măstăcani din Galați, au scos la iveală nereguli fiscale de milioane de lei care se întind pe ani de zile. Prejudiciile, o dată stabilite, sunt lăsate în urmă fără a fi trași la răspundere cei responsabili. De asemenea, procesul penal devine adesea ineficient, faptele fiind aproape prescrise înainte ca anchetele să își facă efectul.

Imunitate legislativă și pierderi în rândul contribuabililor

Din 2012, angajații statului au fost salvați de la restituirea unor sume substanțiale prin patru legi distincte. Aceste exonerări se bazează pe premisa crizei economice și a instabilității sociale, dar în realitate ele protejează abuzurile administrative. Bălulescu consideră că aceste legi sunt o formă de amnistie selectivă, favorizând impunitatea și transferând costurile către contribuabili.

„Legile subminează rolul Curții de Conturi, transformând-o într-un organ de semnalare fără consecințe reale, ceea ce explică rata mare de clasări”, adaugă avocatul. Acest tip de intervenție legislativă retroactivă creează un precedent periculos pentru integritatea sistemului administrativ și legal.

Curtea de Conturi și autoritățile implicate în astfel de scandaluri au evitat până acum să comunice detalii sau să explice situația. Întrebările menite să clarifice acest haos au rămas fără răspuns, lăsând în continuare cetățenii să se întrebe cum este gestionat banul public.

Lipsa de transparență și responsabilitate instituțională conturează un tablou sumbru al unui sistem care ar trebui să protejeze interesele cetățenilor, dar care, în realitate, pare să favorizeze abuzurile și incompetența.