Conform G4Media: Premierul Burnham își intră în rol cu măsuri economice și numiri controversate
La scurt timp după preluarea mandatului, noul premier al Regatului Unit, [Numele Premierului Burnham], a prezidat prima ședință de cabinet, unde a anunțat o măsură esențială pentru atenuarea presiunii asupra gospodăriilor: reducerea de la 5% la 0% a taxei pe valoarea adăugată (TVA) pentru gaze naturale și electricitate, începând din luna octombrie.
Măsura, estimată să coste bugetul 850 de milioane de lire sterline anual, va aduce o economie neglijabilă la nivel individual, calculată la circa 49 de lire sterline pe gospodărie. Finanțarea noii inițiative ar urma să provină din anularea proiectului de introducere a cărții de identitate digitale (Digital ID).
Controverse legate de finanțare și numiri în Guvern
Darren Jones, fost Cancelar al Ducatului de Lancaster, a contestat public această logică pe platforma X (fostă Twitter), afimând că banii alocați Digital ID nu fuseseră încă bugetați, sugerând astfel că fondurile pentru reducerea TVA vor trebui regăsite din alte surse. Jones face parte din cei 11 membri ai cabinetului anterior, condus de Keir Starmer, care și-au pierdut poziția sub noua conducere.
Este de remarcat și numirea Louisei Haigh în funcția de ministru al cabinetului, o apropiată a lui Burnham care a susținut candidatura acestuia pentru șefia Partidului Laburist. Opoziția a criticat vehement această numire, amintind că Haigh a demisionat în noiembrie 2024, după ce s-a aflat despre o condamnare din 2013 pentru fraudă legată de raportarea falsă a furtului unui telefon de serviciu.
Angela Rayner, propusă pentru portofoliul locuințelor, a fost și ea subiectul unor controverse, după ce a demisionat în septembrie 2025 din funcția de vicepremier și ministru al locuințelor, în urma dezvăluirilor privind plata incorectă a taxei de timbru la achiziționarea unui imobil.
Ed Miliband, un nume de referință, generează dezbateri
Numirea lui Ed Miliband în funcția de ministru de externe este, poate, cea mai controversată. Fostul ministru al energiei a avut în trecut divergențe publice cu Donald Trump, pe tema emisiilor de carbon și a atitudinilor democratice ale acestuia, calificându-l în 2016 drept „un rasist, misogin și autoproclamat molestator”. Deși premierul Burnham a purtat o primă convorbire telefonică cu Trump, presa britanică, citând surse din administrația americană, a relatat că afirmațiile lui Miliband nu vor fi uitate de către președintele american, care îl consideră pe Miliband un reprezentant al aripii de stânga a guvernului.
Miliband mai este acuzat că, în 2013, ca lider al opoziției laburiste, ar fi contribuit la respingerea unei intervenții militare în Siria, decizie care, susțin criticii, l-a determinat pe președintele american de atunci, Barack Obama, să renunțe la intervenție, lăsându-i lui Bashar Assad cale liberă de a-și continua acțiunile, inclusiv prin utilizarea armelor chimice.
Wes Streeting a fost numit ministru al apărării, un domeniu considerat esențial pentru care se urmărește majorarea fondurilor la 3% din PIB până în 2030, în ciuda lipsei sale de experiență în acest sector. Pe lângă aceste numiri contestate, guvernul Burnham se bazează și pe nume de tradiție laburistă precum John Healey la finanțe, Shabana Mahmood la interne, Yvette Cooper la sănătate și Pat McFadden la muncă și pensii. Cei din urmă, Mahmood și McFadden, își continuă mandatul, Healey a demisionat anterior acuzând subfinanțarea apărării, iar Cooper a deținut funcția de ministru de externe. De altfel, niciunul dintre aceștia nu este asociat cu aripa stângă a Partidului Laburist.
Premierul Burnham, numit oficial de Regele Charles al III-lea luni, a anunțat intenția de a implementa cele mai ample schimbări politice și economice din ultimii 40 de ani, criticând neoliberalismul și semnalând un viraj la stânga. Principala provocare pentru el o reprezintă legitimitatea sa, dată fiind ascensiunea sa rapidă de la primarul zonei metropolitane Manchester la lider laburist și prim ministru într-un singur an, înlocuindu-l pe Keir Starmer.
Opoziția, prin vocea liderului Reform UK, Nigel Farage, a cerut alegeri anticipate, susținând că orice măsură nouă a lui Burnham, care ar contravine manifestului electoral aprobat acum doi ani, nu ar fi legitimă. Cu toate acestea, sondajele recente indică o revenire a Laburiștilor în detrimentul Reform UK, scenariu care ar putea duce la un parlament fără majoritate, determinându-l pe premierul Burnham să evite o întoarcere rapidă la urne.
Sursa: G4Media
