Tribunalul București a respins cererea lui ILIE DRĂGAN de suspendare a alegerilor FRF

Tribunalul București a publicat motivarea deciziei prin care a respins ordonanța președințială prin care ILIE DRĂGAN a încercat să suspende alegerile FRF din 18 martie. Instanța a invocat o „divergență de interpretare” privind cele trei mandate ale lui RĂZVAN BURLEANU și a considerat că această neclaritate nu justifica suspendarea alegerilor prin procedură de urgență. Alegerile au avut loc, iar BURLEANU a obținut al patrulea mandat consecutiv ca președinte al FRF.

Motivarea Tribunalului, analizată de GOLAZO.ro, arată că principalul argument al lui DRĂGAN, în vârstă de 41 de ani, a fost că admiterea candidaturii lui BURLEANU, tot de 41 de ani, ar fi încălcat Statutul FRF. Acesta prevede că „Nicio persoană nu poate deține funcția de Președinte al FRF pentru mai mult de 3 (trei) mandate”.

„Divergență de interpretare” privind aplicarea Statutului

Conform motivării, Tribunalul a reținut că BURLEANU a fost ales pentru prima dată președinte al FRF în martie 2014. În timpul primului său mandat, pe 28 iunie 2014, a fost adoptat un nou Statut care a introdus limita maximă de trei mandate. Ulterior, BURLEANU a mai fost reales în aprilie 2018 și în aprilie 2022. DRĂGAN a susținut că modificările Statutului ar trebui să se aplice și mandatelor anterioare.

Tribunalul a subliniat că este vorba despre o „divergență de interpretare cu privire la aplicarea în timp a normelor Statutului adoptat în data de 28.06.2014”. Judecătorii au notat că, potrivit Comisiei de analiză a dosarului de candidatură și a Comisiei pentru soluționarea contestațiilor, dispozițiile statutare se completează cu dispozițiile legii civile, iar legea civilă nu retroactivează. Deci, mandatul obținut de BURLEANU în martie 2014 nu putea produce efecte în aplicarea limitării introduse prin modificarea din 28.06.2014.

Tribunalul nu a analizat legalitatea candidaturii

Prin urmare, Tribunalul nu a analizat legalitatea candidaturii lui BURLEANU în fond. Obiectul analizei a fost doar dacă existau motive pentru o măsură provizorie. Judecătorii au considerat că argumentul lui DRĂGAN privind presupusul al patrulea mandat nu reprezenta o încălcare clară a Statutului FRF, fiind vorba despre o problemă de interpretare juridică.

În motivare se arată că „modificarea statutară a operat ulterior începerii primului mandat al numitului RĂZVAN BURLEANU, iar o apreciere asupra aplicabilității în timp a normelor statutare, în lipsa unor norme tranzitorii exprese, ar echivala și cu o soluționare a argumentelor de fond ale litigiului, ceea ce ar fi incompatibil cu procedura aleasă de parte”.

Instanța a considerat că urgența nu a fost demonstrată, precizând că ordonanța președințială are un caracter strict provizoriu și de urgență. Măsurile solicitate de DRĂGAN – suspendarea hotărârii Comitetului Executiv, a convocatorului și a Adunării Generale – „nu sunt de natură să faciliteze, în sine, desfășurarea arbitrajului” și au fost respinse ca neîntemeiate.

„Prejudiciile invocate de către reclamant sunt ipotetice și eventuale”, au conchis judecătorii. Aceștia au menționat că nelegalitățile privind candidatura sau rezultatul alegerilor pot fi supuse controlului jurisdicțional ulterior, inclusiv sub forma unei anulări a hotărârii adunării generale adoptate.

ILIE DRĂGAN a anunțat că va continua lupta în instanțele civile, primul termen fiind stabilit pentru 21 aprilie.