Conform Digi24: Criza energetică din România nu poate fi pusă exclusiv pe seama secetei, iar cei care au administrat sectorul energetic în ultimele decenii trebuie să explice deciziile luate și moștenirea lăsată, a declarat Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei, joi, la Digi24. El a criticat ferm închiderea unor capacități de producție energetice înainte de a fi operaționale noi unități, argumentând că România a acceptat o tranziție energetică accelerată.
Decizii criticate în gestionarea tranziției energetice
Sebastian Burduja a subliniat că în anii în care a fost negociat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), investițiile în sistemele de stocare a energiei au fost insuficiente. Această lipsă de viziune strategică pe termen lung contribuie la vulnerabilitatea actuală a sistemului energetic românesc. Fostul ministru consideră că autoritățile anterioare nu au pregătit suficient țara pentru provocările unei tranziții energetice rapide, lăsând în urmă un deficit de infrastructură critică.
Impactul închiderii capacităților de producție
Declarațiile lui Sebastian Burduja vin în contextul unei crize energetice profunde, marcată de prețuri ridicate la electricitate și gaze naturale, dar și de instabilitatea aprovizionării. El a atras atenția asupra faptului că deciziile de închidere a unor centrale electrice, fără a avea alternative funcționale, au diminuat capacitatea de producție internă. Acest lucru a dus la o dependență sporită de importuri, amplificând riscurile într-o piață energetică volatilă.
Necesitatea unui bilanț al deceniilor de tranziție
Fostul ministru al Energiei a cerut o analiză amănunțită a strategiilor adoptate de guvernele succesive în domeniul energetic. Potrivit lui Burduja, este esențial să se înțeleagă cum au fost luate deciziile care au dus la situația actuală și ce consecințe au avut acestea asupra securității energetice a României. El a reiterat ideea că seceta, deși un factor important, nu explică în totalitate profunzimea crizei actuale.
Sebastian Burduja a subliniat importanța investițiilor în noi capacități de producție, precum și în tehnologii moderne de stocare, pentru a asigura o tranziție energetică echilibrată și sustenabilă. Fără o astfel de abordare, România riscă să rămână dependentă de piețele externe și vulnerabilă în fața fluctuațiilor prețurilor și a penelor de aprovizionare. El a menționat că negocierile pentru PNRR ar fi trebuit să includă un accent mai mare pe consolidarea infrastructurii energetice interne.
Declarațiile fostului ministru al Energiei au fost făcute într-un moment în care dezbaterile publice pe tema crizei energetice sunt intense. Mulți experți și politicieni subliniază necesitatea unei strategii clare și pe termen lung pentru sectorul energetic românesc, care să combine investițiile în surse regenerabile cu menținerea unor capacități de producție convenționale sigure și eficiente.
Sursa: Digi24
