Germania se alătură planurilor de securizare a Strâmtorii Ormuz, cu accent pe deminare și recunoaștere maritimă
Germania este pregătită să contribuie la o posibilă misiune internațională menită să asigure securitatea Strâmtorii Ormuz, oferind expertiză în domeniul deminării și capacități de recunoaștere maritimă. Cancelarul german Friedrich Merz va prezenta oficial această ofertă vineri, în cadrul unei reuniuni de la Paris, conform informațiilor disponibile. Acțiunea vine după ce tensiunile din regiune au crescut, iar comerțul mondial cu petrol este amenințat.
Condițiile Berlinului pentru participare
Pentru a se implica oficial, Germania va impune o serie de condiții stricte. Acestea includ încheierea definitivă a ostilităților în regiune, lansarea unei misiuni internaționale oficiale și existența unui mandat legal, de preferință emis de Organizația Națiunilor Unite (ONU). De asemenea, Germania dorește un concept politic și militar viabil.
Din perspectiva Berlinului, Statele Unite ar trebui să fie prezente și implicate în această misiune, dar nu să dețină funcții de comandă. Franța împărtășește o părere similară, considerând că o misiune fără participarea directă a SUA ar fi mai eficientă. Conform planurilor actuale, Franța și Marea Britanie vor juca un rol principal în eforturile militare. Germania nu intenționează să trimită o fregată în acest moment.
Rolul bundeswehr în operațiuni
Forțele Armate Germane (Bundeswehr) vor oferi expertiză crucială în operațiunile de deminare, dat fiind că Iranul a minat parțial strâmtoarea. Germania deține zece vânătoare de mine specializate de tip MJ332, capabile să localizeze și să distrugă explozibilii. Operațiunile de supraveghere vor fi susținute de la baza logistică navală a Germaniei din Djibouti, operațională din 2002.
Strategia ia în calcul și degrevarea partenerilor NATO de anumite sarcini în Atlanticul de Nord. Reuniunea de la Paris are scopul de a transmite un semnal clar: statele europene sunt gata să își asume responsabilitatea în regiunea Golfului, într-un context de tensiuni în cadrul NATO.
Conferința de la Paris are loc pe fondul unor tensiuni severe în interiorul alianței NATO, provocate de frustrarea președintelui SUA, Donald Trump. Acesta a fost dezamăgit de refuzul aliaților europeni de a sprijini atacurile americano-israeliene asupra Iranului. Pe agenda reuniunii se află formularea a trei cerințe europene majore pentru Teheran: oprirea programului nuclear iranian, încetarea atacurilor împotriva statelor vecine și a Israelului, precum și deschiderea Strâmtorii Ormuz pentru tranzit liber.
Oficialii europeni și-au exprimat îngrijorarea că Iranul ar putea încerca să impună taxe de tranzit. Ministrul britanic Yvette Cooper și ministrul german de Externe, Johann Wadephul, au avertizat că acceptarea unei astfel de măsuri ar submina securitatea globală.
Ca răspuns la loviturile americano-israeliene, Iranul a blocat strâmtoarea, interzicând trecerea navelor, ceea ce a dus la o creștere a prețurilor la petrol. În prezent, un armistițiu de două săptămâni este în vigoare, dar acesta expiră miercuri. Președintele american Donald Trump a sugerat posibilitatea reluării negocierilor americano-iraniene, care ar putea avea loc la Islamabad, în Pakistan.
