Conform Libertatea: România, dependentă critic de importurile de energie din Bulgaria seara, când producția internă regenerabilă scade.
Firmele de profil din România au cumpărat energie electrică din Bulgaria pentru aproape întreaga zi de 13 august, conform unui raport al OPCOM. Singurele excepții au fost trei intervale scurte de câte un sfert de oră înainte de ora 18:00. Cantitățile importate au variat între 8 și 2.172 de megawați-oră, subliniind dependența pieței interne de fluxul din sud atunci când producția națională este insuficientă. O parte din energia importată este redirecționată pe piețele regionale, însă tendința arată clar rolul vital al importurilor din Bulgaria în perioadele de deficit.
Producția regenerabilă, variabilă
Nevoia de import devine critică după ora 18:00, momentul în care producția parcurilor fotovoltaice din România înregistrează o scădere drastică. În ziua de 12 august, aproximativ 43% din totalul energiei naționale a provenit de la panouri solare, iar 20% din surse eoliene. Parcurile eoliene, care generaseră în jur de 1.600 MW/h la prânz, au scăzut la doar 55 MW/h în cursul serii. Odată cu lăsarea întunericului, datele OPCOM indică importuri din Bulgaria ce depășesc constant pragul de 2.000 de megawați-oră.
Această dependență de fluxul de seară se reflectă direct în costuri. Prețul de bază pentru un megawatt tranzacționat pe piață este de aproximativ 163 de euro, însă în orele de vârf ale serii acesta poate ajunge la 487 de euro, echivalentul a circa 2.500 de lei pentru un singur megawatt.
Strategia Bulgariei: investiții în stocare
Radu Dudău, președintele Energy Policy Group (EPG), a explicat diferența fundamentală dintre sistemele energetice ale României și Bulgariei, legată de modul în care au fost utilizate fondurile europene. În timp ce România a direcționat subvenții către populație și firme pentru instalarea de panouri solare, creând peste 350.000 de prosumatori, Bulgaria a optat pentru construirea unor capacități masive de stocare prin Fondul de Modernizare al UE. „Bulgarii au făcut un lucru important pe care noi nu l-am făcut”, a punctat Dudău, subliniind că vecinii au investit în baterii, deoarece panourile fotovoltaice deveniseră deja foarte accesibile pe piață.
Mecanismul de funcționare este unul simplu, dar costisitor pentru consumatorii fără stocare: dimineața, când există o supraproducție de energie regenerabilă în România sau Grecia, energia ieftină este trimisă în Bulgaria și stocată în baterii. Seara, la vârful de consum și în lipsa soarelui, aceeași energie este revândută țărilor de origine.
Recunoștință față de vecini
Expertul în energie subliniază că, deși diferența de preț între energia vândută ziua și cea cumpărată seara poate fi semnificativă, prezența bateriilor bulgărești este esențială pentru stabilitatea sistemului energetic regional. „Noi trebuie să le fim recunoscători bulgarilor că au făcut acest pariu acum câțiva ani și că au devenit această baterie a Europei de Sud-Est”, a declarat Dudău. El a adăugat că, dacă aceste capacități de stocare ar fi existat în România, prețul energiei ar fi fost mai mic datorită eliminării costurilor de interconectare, dar logica comercială ar fi rămas aceeași.
Soluția pe termen lung pentru România constă în dezvoltarea propriilor capacități de stocare în baterii. Pe măsură ce sistemul național va integra mai multe unități de stocare, oportunitățile de arbitraj comercial, adică profitul din diferența dintre prețul scăzut de zi și cel ridicat de seară, vor diminua, contribuind la stabilizarea prețurilor la energie.
20 de companii au obținut, conform datelor pieței, alocări de capacitate pentru transferul de energie din Bulgaria spre România pentru întregul an 2026, totalizând 600 MW. Printre acestea se numără și traderi locali precum Axpo Energy România și Nova Power & Gas SRL.
Sursa: Libertatea
