Conform G4Media: Bulgaria exportă masiv energie electrică și încasează venituri record, în timp ce România se confruntă cu deficit și importuri sporite, situație accentuată de oprirea unei unități nucleare la Cernavodă. Autoritățile de la Sofia au anunțat obținerea de „milioane de leva” suplimentare la bugetul energetic, transformând o criză regională cauzată de secetă într-un avantaj financiar.
România depinde de importuri din Bulgaria
În ultimele seri, România a recurs la importuri semnificative de energie electrică pentru a-și acoperi consumul, în special după oprirea preventivă a Unității 1 de la Cernavodă. Această decizie a fost luată pe 28 iulie din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, care a afectat sistemul de răcire al centralei nucleare. Unitatea 2 a fost, de asemenea, pregătită pentru oprire, dar a rămas conectată la rețea, parametrii permițând continuarea funcționării în siguranță.
Datele analizate pentru seara de 6 august au arătat un deficit considerabil pe piața din România. La ora 19:45, consumul era de aproximativ 7.232 MW, în timp ce producția internă se ridica la doar 4.991 MW. Importul net a ajuns astfel la circa 2.240 MW, aproape o treime din consumul instantaneu. Cel mai mare flux de energie a venit din Bulgaria, prin cele patru interconexiuni dintre cele două țări, însumând aproximativ 2.474 MW. Presa bulgară a remarcat deja intensificarea cererii din partea traderilor români și maghiari.
Bulgaria, „bateria” estului europei
Presa de la Sofia titrează că Bulgaria a devenit „bateria Europei de Est”, beneficiind, pe lângă producția nucleară de la Kozlodui, de dezvoltarea rapidă a capacităților de stocare. Energia solară produsă ieftin pe parcursul zilei poate fi stocată în baterii și livrată seara, când cererea și prețurile cresc. Ministrul Energiei, Iva Petrova, a declarat că, în mai puțin de un an, Bulgaria a implementat peste 6 GW de sisteme de baterii, parțial finanțate prin Planul de Redresare și Reziliență. Acestea permit o gestionare eficientă a diferenței dintre supraproducția fotovoltaică din timpul zilei și vârfurile de consum de dimineață și seară. Exporturile Bulgariei în luna iulie au atins un record istoric.
Contrast între sistemele nucleare din România și Bulgaria
Sistemele de răcire ale centralelor nucleare din România și Bulgaria prezintă diferențe notabile. Conform Agenției bulgare de Reglementare Nucleară, unitățile de la Kozlodui folosesc circuite separate de răcire, având o dependență redusă de nivelul imediat al Dunării. Deși centrala este monitorizată constant și se ia în calcul reducerea puterii în caz de prelungire a secetei, în prezent, cele două unități funcționează normal.
Situația de la Cernavodă este mai delicată. Premierul Ilie Bolojan a avertizat că, dacă nivelul Dunării continuă să scadă cu 2-3 centimetri pe zi, Unitatea 2 ar putea funcționa doar câteva zile fără măsuri suplimentare pentru asigurarea apei necesare răcirii.
În timp ce Bulgaria anunță venituri record din exporturile de energie, Guvernul României a adoptat un cadru legal ce permite limitarea consumului industrial în intervalul orar 19:00-23:00, în caz de necesitate. Această măsură, considerată ultimă soluție, se aplică doar consumatorilor industriali, nu și celor casnici. Ministerul Energiei a solicitat deja voluntar populației, companiilor și instituțiilor publice să reducă consumul de energie în intervalul menționat, până la 31 august, pentru a diminua presiunea asupra sistemului în orele critice.
Sursa: G4Media
