Conform HotNews: Bucureștiul s-a transformat într-un lac la ultima ploaie torențială din cauza unei combinații nefericite de fenomene meteorologice extreme și infrastructură depășită, explică specialiștii. O cantitate de apă echivalentă cu precipitațiile medii ale unei luni de iunie a căzut într-o singură seară, un volum pe care sistemul actual de canalizare nu îl poate gestiona.
Importanța soluțiilor bazate pe natură
„Nu poți controla un astfel de fenomen, dar poți să-i atenuezi efectele,” declară Dan Bărbulescu, expert în managementul apei. Bucureștiul dispune de un sistem de canalizare pentru ape pluviale, însă acesta își atinge limitele în fața unor astfel de evenimente. Soluțiile bazate pe natură, precum integrarea verdeții în infrastructură, pot absorbi și reține apa, reducând debitul către sistemul de canalizare și diminuând riscul de inundații.
Orașele moderne incorporează soluții precum grădini de ploaie, zone de biofiltrare și suprafețe permeabile pentru a gestiona eficient apele pluviale. Acestea transformă apa de ploaie dintr-un aparent deșeu într-o resursă prețioasă, ce poate fi refolosită pentru irigații sau pentru reumplerea pânzei freatice.
De ce se inundă Bucureștiul și cum remediem
Debitul rapid al apei pe străzile din Capitală contribuie la probleme. Piața Victoriei, de exemplu, s-a inundat rapid din cauza modului în care apa se acumulează și curge. Intervențiile țintite, bazate pe studii hidrologice, pot schimba acest flux. Crearea de alveole în trotuare, bazine de retenție subterane sau creșterea suprafeței permeabile, reducând zonele betonate, sunt soluții viabile.
„Dacă nu sunt prevăzute, de exemplu, cu sisteme de separare a hidrocarburilor sau cu sisteme de decantare, să poți să separi materialele solide care vin la vale cu această apă, degeaba faci aceste investiții,” subliniază Dan Bărbulescu pe tema bazinelor de retenție. Apa colectată de pe carosabil, contaminată cu uleiuri și deșeuri, nu poate fi deversată direct în sistemul hidrografic.
Parcul Natural Văcărești este un activ important în acest sens. Ca un polder natural, are capacitatea de a absorbi volume mari de apă, putând fi integrat într-un sistem de management durabil. Proiecte pilot, precum NATALIE, finanțat de Comisia Europeană, explorează deja utilizarea apei de ploaie filtrate din zone comerciale pentru a alimenta bălțile parcului.
Exemple negative și soluții urbanistice
Situații precum inundarea parcului „Lumea Copiilor” din Sectorul 4, zone betonate excesiv în detrimentul infiltrației și acoperirea solului din jurul arborilor cu tartan în Sectorul 3, exemplifică erorile de planificare urbană. Aceste practici restrictive împiedică apa să-și urmeze cursul natural, agravând problemele de suprafață. „S-ar putea ca în următorii ani să ne confruntăm cu episoade și cantități de apă duble. Dacă nu luăm măsuri, nu știm ce vom face în acel moment,” avertizează expertul.
Orașul-burete: un model pentru viitor
Un „oraș-burete” este un model urban care permite apei să se infiltreze și oprește curgerea ei necontrolată. Soluțiile variază de la mici grădini de ploaie la amenajarea parcurilor, precum Parcul Izvor, pentru a fi permeabile. Orașele europene precum Copenhaga, Hamburg sau Rotterdam au implementat strategii integrate pentru gestionarea apelor pluviale, tratând-o ca pe o resursă. Aceste orașe au redus spațiile betonate, au renaturat cursuri de apă și au construit bazine de retenție subterane, demonstrând că adaptarea la schimbările climatice este posibilă și eficientă.
Sursa: HotNews
