Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, și-a exprimat recent nemulțumirea față de suma de aproape 23 de milioane de euro pe an plătită subvenționat pentru transportul public din Ilfov, operat de Societatea de Transport Voluntari (STV). Într-o declarație făcută marți, el a anunțat că va solicita o reevaluare a acestei cheltuieli. În același timp, conducerea STV a adus clarificări privind modul în care sunt utilizate fondurile primite, afirmând că banii nu afectează bugetul Societății de Transport București (STB), aflat în dificultate financiară, ci sunt destinați sprijinirii navetiștilor din Ilfov care vin în București pentru muncă sau studii.

Conflicte și controverse privind subvențiile și gestionarea transportului

De câțiva ani, subvențiile pentru transportul interjudețean devin un subiect sensibil în contextul problemelor financiare cronicizate ale STB. În timp ce primăria condusă de Ciprian Ciucu critică nivelul enorme al alocațiilor, conducerea STV susține că fondurile de aproape 23 de milioane de euro sunt administrate corespunzător și că ele acoperă doar o parte dintr-un sistem de mobilitate care, după cum menționează oficialii, contribuie la reducerea costurilor și la facilitarea deplasării cetățenilor între București și zona periurbană.

Reprezentanții STV subliniază că serviciul de transport nu are legătură cu situația financiară a STB, companie aflata în criză, și explică faptul că această subvenție a fost stabilită în baza Planului de Mobilitate Urbană Durabilă București-Ilfov (2016-2030), realizat cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). În plus, susțin că fondurile provin dintr-un contract încheiat în 2021, prelungit în 2024, între Consiliile Județene și asociația intercomunitară responsabilă de transport.

Care sunt beneficiarii și costurile reale ale subvențiilor?

Potrivit comunicatului directorilor de la Societatea de Transport Voluntari, aproximativ 9% din traseele regionale din Ilfov sunt operate de STV, iar costurile lunare pentru aceste servicii se ridică la circa 11 milioane de lei. În ciuda prețurilor mai mici, compania are facturi neplătite în valoare de circa 19 milioane de lei din partea asociației intercomunitare, situație ce ridică semne de întrebare asupra sustenabilității financiare a întregului sistem.

Primarul Ciprian Ciucu a precizat că, dacă nu vor fi gestionate mai eficient resursele, primăria sa riscă falimentul, mai ales dacă guvernul va decide redistribuirea fondurilor. El a explicat că subvențiile consistente pentru transportul din Ilfov, în valoare de peste 150 de milioane de lei anual, nu reprezintă o soluție viabilă pe termen lung pentru bugetul Capitalei. Mai mult, într-un interviu acordat anul trecut, edilul a criticat angajamentele făcute de foștii administratori ai transportului, considerând că aceștia au permis un sistem de subvenții inechitabil și costisitor.

Contextul politic și evoluțiile recente

Conflictul privind finanțarea transportului în regiunea București-Ilfov trebuie înțeles în contextul mai larg al disputelor politice și al dificultăților financiare din domeniu. În ultimele luni, primarul Ciprian Ciucu a devenit tot mai vocal în criticile sale, solicitând o reformă reală a sistemului și reducerea subvențiilor, despre care afirmă că devin un factor de risc pentru stabilitatea financiară a orașului.

De partea cealaltă, conducerea Societății de Transport Voluntari menține că fondurile sunt utilizate conform prevederilor legale și că sprijină naveta a mii de cetățeni, contribuind la o mobilitate mai echilibrată între zonele urbane și periurbane. Totuși, perspectivele pe termen mediu rămân incertă, în condițiile în care autoritățile locale și naționale trebuie să găsească soluții durabile pentru un sistem de transport public eficient și sustenabil financiar.

În această dispută, tot mai multă atenție se concentrează asupra modului în care fondurile publice sunt administrate și asupra responsabilităților politice implicate, în condițiile în care rapiditatea cu care se cheltuiesc resursele și modul în care acestea răspund nevoilor reale ale cetățenilor rămân sub semnul întrebării. Ultimul cuvânt nu s-a spus încă, însă o reevaluare a subvențiilor și o reformă autoritară în gestionarea serviciilor de transport par să fie soluțiile solicitate de cei mai mulți actori implicați.