Bucureștiul face un pas crucial spre recunoașterea pe scena europeană în domeniul urbanismului sustenabil, după ce și-a manifestat intenția de a găzdui Forumul Orașelor 2027, un eveniment bienal organizat de Comisia Europeană ce adună laolaltă specialiști, oficiali și lideri locali din întreaga Europă pentru a discuta despre planificarea urbană prietenoasă cu mediul. Anunțul privind candidatura Capitalei a fost făcut oficial chiar în ultimele zile ale termenului de înscriere, după ce propunerea inițială a fost respinsă în două rânduri de consiliul local.

Primarul general Ciprian Ciucu a obținut aprobarea pentru depunerea oficială a candidaturii de către consilierii generali, în urma unui vot de încredere în care au fost exprimate 44 de voturi pentru. Aceasta reprezintă, în același timp, o recunoaștere a dorinței de a poziționa Bucureștiul pe harta celor mai importante centre europene dedicate dezvoltării urbane responsabile și moderne. Evenimentul, care va avea loc între aprilie și iunie 2027, va aduna în oraș aproape 800 de participanți, între oficiali, experți și reprezentanți ai instituțiilor europene, pentru o serie de discuții și schimburi de bune practici.

Capacitățile logistice și impactul unei candidaturi ambițioase

Pentru a fi gazdă potrivită, Bucureștiul trebuie să asigure infrastructura necesară desfășurării evenimentului, inclusiv o sală mare pentru plen, cu o capacitate de cel puțin 800 de persoane, dar și mai multe spații pentru activități paralele, de minimum 150 de locuri fiecare. De asemenea, e nevoie de spații pentru expoziții și facilități pentru catering, întrucât evenimentul va dura o zi și jumătate sau două. Costurile organizării vor fi în mare parte suportate de către Uniunea Europeană, dar și autoritățile locale vor trebui să contribuie financiar, într-un efort comun de promovare a Bucureștiului ca centru european al urbanismului sustenabil.

Participanții vor putea să dezbată teme legate de inovare urbană, mobilitate durabilă, politici de mediu și planificare strategică, toate fiind critice într-un context în care Europa caută soluții de tranziție către orașe inteligente și prietenoase cu mediul.

Controverse și obstacole în procesul de candidatură

Inițial, proiectul de candidatură a fost respins de Consiliul General în luna ianuarie, când 28 de consilieri s-au pronunțat împotriva depunerii candidaturii, motivând lipsa de realizări concrete în domeniul urbanistic din Capitală. Viceprimarul Adrian Vigheciu a criticat aspirațiile de a găzdui un astfel de eveniment, afirmând că „Mie mi-ar fi rușine să participăm la acest forum, în condițiile în care noi efectiv, de 15 ani, ne târâm în a face pași în elaborarea unui Plan Urbanistic General. Nu suntem un model de bune practici”.

Primarul Ciprian Ciucu a convocat o nouă ședință în februarie pentru a revizui decizia, dar, la momentul respectiv, consilierii nu s-au prezentat pentru a dezbate oficial candidatura. Ulterior,, în contextul unei discuții aprinse despre prioritățile administrației, proiectul a fost din nou propus pentru vot, fiind în cele din urmă aprobat, încă marcând o bătălie politică și administrativă dificilă.

Contextul internațional și prestigiu pentru București

Până acum, Forumul a fost găzduit de orașe precum Rotterdam, Porto, Torino și Cracovia, evenimente care au căpătat o reputație solidă în rândul specialiștilor în urbanism și politici urbane. Găzduirea de către București a acestui eveniment ar însemna, dincolo de aspectul logistic, o recunoaștere internațională a eforturilor locale de modernizare și de integrare a principiilor sustenabilității în planificarea urbană.

Estimările indică faptul că anunțarea orașului câștigător va avea loc în aprilie 2026, însă competiția va fi dură, mai ales în contextul unor alte orașe europene interesate de același prestigiu. Indiferent de rezultat, această candidatură reprezintă o ocazie unică ca Bucureștiul să-și reafirme dorința de a deveni un oraș mai verde, mai inteligent și mai adaptat viitorului, demonstrând că poate fi un partener de încredere în dezbaterile europene despre dezvoltarea urbană.

Perspectiva de a organiza astfel de evenimente la nivel european și implicarea mai activă în aceste discuții ar putea impulsiona transformări reale în modul în care Capitala abordează proiectele de urbanism, încurajând administrația și comunitatea locală să pună pe primul plan sustenabilitatea și inovația. Rămâne de văzut dacă Bucureștiul va reuși să treacă toate obstacolele administrative și politice pentru a deveni gazdă a Forumului Orașelor 2027, dar demersul deja trimite un semnal clar despre ambițiile sale.