Curtea de Apel București (CAB) a judecat, în aceeași zi, un proces intentat de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) împotriva Realitatea Plus, invocând caracterul urgent al cauzei. Decizia rapidă a instanței a stârnit controverse, în contextul în care, conform datelor centralizate, majoritatea dosarelor de suspendare a actelor administrative înregistrate la CAB au termene de judecată mult mai lungi.
Contextul procesului și reacția instanței
CNA contestase decizia de suspendare a închiderii postului Realitatea Plus. Procesul a fost judecat și soluționat la doar șase ore de la înregistrarea dosarului la instanță. CAB a explicat că această abordare a respectat prevederile legale, având în vedere caracterul urgent al cererii de suspendare a executării unui act administrativ. Conform art. 14 din Legea contenciosului administrativ, instanța trebuie să soluționeze cererea de suspendare „de urgență și cu precădere, cu citarea părților”.
Datele obținute de la Curtea de Apel București arată că, din cele 179 de dosare având ca obiect suspendare act administrativ înregistrate de la începutul anului trecut, doar dosarul Realitatea Plus-CNA a fost judecat și soluționat în aceeași zi. Dintre acestea, 84 sunt în stadiul procesual de fond. Majoritatea dosarelor au primit termene de judecată care depășesc 20 de zile, unele chiar și mai mult.
Explicațiile și justificările Curții de Apel
Oficialii CAB au subliniat că judecătorii sunt independenți în exercitarea atribuțiilor lor și nu sunt supuși autorității sau influenței altei instituții sau persoane. Stabilirea termenelor, analiza urgenței și dispunerea măsurilor procesuale sunt decizii exclusive ale judecătorului, bazate pe lege și pe propria apreciere judiciară. Instanța a mai precizat că procesul a fost repartizat unui complet specializat în achiziții publice, competența fiind stabilită conform dispozițiilor legale.
CNA a atacat decizia de suspendare cu recurs și a solicitat urgentarea redactării motivării. Mircea Toma, membru CNA, a explicat că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, invocată ca precedent, nu se aplică în cazul de față, deoarece Realitatea Plus nu achitase toate amenzile la momentul deciziei de retragere a licenței. Toma a afirmat că, potrivit unei decizii a Înaltei Curți din martie 2022, retragerea unei licențe în cazul unui post care și-a plătit amenzile este un „exces de putere”.
Aspecte financiare și legale
Mircea Toma a susținut că Realitatea Plus nu a plătit toate amenzile în ziua deciziei. El a explicat că plățile sunt întârziate și că CNA nu a primit confirmările de la ANAF. Curtea de Conturi a descoperit amenzile neplătite, iar CNA a notificat furnizorii să intre în legalitate. Realitatea Plus ar fi refuzat să plătească amenzile, în ciuda notificării din februarie.
Consiliul Național al Audiovizualului a confirmat că au fost notificați furnizorii cu amenzi neplătite pentru a intra în legalitate.
