De la bibliobuz la digital: cum s-a schimbat accesul la cultură în București

Când cititului îi era, pentru mulți bucureșteni, o experiență specială, parcă mai puțin tehnologică, exista o soluție inedită: bibliobuzul. Această „bibliotecă pe roți” a avut un impact semnificativ asupra accesului la cultură în perioada comunistă, când bibliotecile tradiționale nu erau mereu ușor accesibile în toate cartierele. Astfel, în anii 70 și 80, autobuzele transformate în mini-biblioteci itinerante circulau prin zonele limitate ale orașului, precum Berceni, Drumul Taberei sau Grivița, deschizând uși către lumea cărților unui număr mare de bucureșteni.

Împrumut gratuit și povești din spatele volanelor

Bibliobuzul nu era doar un mod de a aduce cărțile mai aproape de oameni, ci și o inițiativă socială — era complet gratuit, iar în interior, se afla mereu o bibliotecară gata să ofere îndrumare și recomandări pentru cititori. În plus, accesul se realiza pe bază de legitimație, fiind o alternativă valoroasă pentru copiii sau adulții din zonele dezavantajate, unde oportunitățile de a ajunge la o bibliotecă clasică erau limitate. În acea vreme, acestea reprezentau pentru mulți prima întâlnire cu lumea literaturii: „Legendele Olimpului”, „Cireșarii” sau „La Medeleni” se numărau printre cele mai iubite titluri de pe rafturile mobilului bibliotecar.

Evoluție și schimbare în peisajul cultural al Bucureștiului

Pe măsură ce tehnologia a avansat, și accesul la lectură a devenit mai facil, odată și odată, bibliobuzele și-au încetat activitatea, însă impactul lor rămâne viu în memoria colectivă. În prezent, Bucureștiul dispune de peste 30 de filiale ale Bibliotecii Metropolitane, incluzând spații precum „Biblionet”, „Artoteca” sau „Mediateca”. În timp ce această rețea modernă facilitează accesul la cărți și la evenimente culturale, concurența pare a fi acerbă: în ciuda acestor facilități, România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană la consumul de carte, în ultimii ani. Conform datelor, doar 7% dintre români citesc în mod regulat, iar peste jumătate dintre tinerii din marile orașe spun că nu au citit nicio carte în ultimul an.

Perspective comparabile și impactul economiei culturale

Chiar dacă piața de carte din România are o valoare anuală de aproximativ 60 de milioane de euro, Bucureștiul rămâne pe primul loc în vânzări, concentrând aproape jumătate din întregul volum. Orașul găzduiește, de altfel, unele dintre cele mai importante târguri și evenimente culturale dedicate iubitorilor de carte, precum Gaudeamus, ce devine o veritabilă sărbătoare anuală în sezonul de toamnă. În ciuda progresului, provocarea rămâne aceeași: cum poate România să stimuleze dragostea pentru lectură într-o societate tot mai digitalizată?

Deși bibliobuzul a trecut în poveste, imaginea lui ca simbol al accesului democratizat la cultură rămâne un exemplu relevant. Într-o vreme în care totul se mută rapid în lumea digitală, ideea simplă a posibilității de a citi și învăța la fiecare colț de stradă poate inspira noi inițiative de promovare a lecturii în această epocă a tehnologiei. Întrebarea este cum poate acest patrimoniu ideatic să fie adaptat la provocările zilelor noastre, pentru a menține și încuraja dragostea pentru carte, indiferent de platformă.