Un cetățean al Bucureștiului a fost condamnat recent la o pedeapsă de un an și cinci luni de închisoare cu suspendare, pentru promovarea simbolurilor fasciste și amenințări pe rețelele de socializare. Decizia a fost pronunțată după o serie de cercetări ce au scos la iveală un comportament extrem de grav, ilustrând din nou riscurile răspândirii discursului dificil din mediul online în contextul social actual.

Promovarea extremismului și actele de violență virtuală

Ancheta a fost declanșată după ce suspectul și-a exprimat în repetate rânduri opinii și mesaje xenofobe, folosind mai multe conturi de social media. În iunie anul trecut, bărbatul a distribuit o fotografie a siglei Mișcării Legionare din România – Garda de Fier, însoțită de sloganul “Trăiască Legiunea!”, activități ce sunt considerate simboluri ale extremismului de dreapta, interdise prin lege în România.

După câteva luni, în august, acesta a mers mai departe, distribuind imaginea lui Adolf Hitler făcând salutul nazist, precum și minimalizând gravele consecințe ale Holocaustului, un gest ce a încălcat flagrant legislația anti-discriminare. Toate aceste acțiuni au fost demarate și susținute pe diferite profiluri, semn că intențiile de a răspândi ideologii de ură erau bine planificate și frecventate.

Amenințări și agresiuni verbale în mediul virtual

După expunerea acestor acțiuni, anchetatorii au identificat și cazul unui alt incident, ce s-a petrecut în luna iunie 2022. Suspectul a postat două comentarii pe contul unei alte persoane, amenințând-o cu acte de violență. În aceeași zi, el a trimis un mesaj privat, tot cu astfel de conținut amenințător, creând o stare de teamă și neliniște în rândul victimei. În total, bărbatul a fost responsabil pentru cel puțin 19 postări cu mesaje antisemite și promovarea ideologiilor extremiste, dintre care unele fiind caracterizate prin intenție de intimidare sau agresiune verbală.

Procesele legale au dezvăluit un pattern clar de comportament consecvent, ce a culminat cu demonstrații publice și private de adoptare a discursului de ură. În cursul anchetei, instanța a concluzionat că aceste acțiuni au reprezentat încălcări grave ale legislației, fiind treatate și ca infracțiuni continuate.

Recunoașterea faptei și măsurile aplicate

Bărbatul a recunoscut acuzațiile și a optat pentru o înțelegere legală, ceea ce a dus la pronunțarea unei sentințe cu suspendare. Concret, el trebuie să îndeplinească un termen de probă de trei ani și să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunității. Această decizie reflectă, pe de o parte, gravitatea faptelor, dar și posibilitatea de reabilitare, în condițiile în care autoritățile și sistemul juridic continuă să monitorizeze astfel de comportamente periculoase online.

Context și perspective în lupta cu discursul extremist

Este de remarcat faptul că, de-a lungul anului trecut, autoritățile române au intensificat măsurile împotriva promovării extremistului online, însă cazurile continuează să apară. La nivel european și global, astfel de fenomene evidențiază dificultățile în combaterea propagandei și a discursului de ură pe platformele digitale. În România, legislația a fost adaptată pentru a face față acestor provocări, însă modul în care cetățenii și platformele sociale gestionează participarea la astfel de discursuri rămâne o temă de dezbatere și responsabilitate colectivă.

În ciuda verdictului și a măsurilor aplicate, analiștii avertizează asupra pericolului persistentei discursului radical, mai ales în contextul în care astfel de opinii extremiste pot alimenta tensiuni sociale și pot escalada în acte de violență reală. În fața acestor realități, societatea trebuie să își păstreze vigilența și să încurajeze dialogul și educația ca modalități de a contracara extremismul în toate formele sale.