Comisia Europeană respinge acuzațiile SUA de ingerință în alegerile din România

Comisia Europeană a contestat cu fermitate acuzațiile aduse de Statele Unite, conform cărora ar fi exercitat presiuni asupra rețelelor sociale pentru a influența alegerile din România. Reacția Bruxelles-ului vine în urma unui raport din partea Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților a SUA, care sugerează o campanie de cenzură desfășurată de Executivul european în ultimele decenii.

Un purtător de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier, a caracterizat aceste acuzații ca fiind „absurde și complet nefondate”. Raportul american, de 160 de pagini, susține că Uniunea Europeană ar fi întreprins demersuri pentru a influența „ceea ce se afirmă online” la nivel mondial, acuzație care ar putea avea repercusiuni asupra relațiilor internaționale dintre SUA și UE.

Backdrop al acuzațiilor

Informațiile din raportul american sugerează că autoritățile europene ar fi tentat să suprima voci critice legate de vaccinurile anti-COVID, subliniind o „ingerință electorală” constantă în cadrul alegerilor din diverse state membre. „Libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa”, a adăugat Regnier, îndreptând, în schimb, atenția spre platformele online, despre care spune că influențează alegătorii prin algoritmii lor.

Critica venită din partea statelor americane vizează mai ales regulamentele europene de reglementare a platformelor online, considerate cele mai stricte din lume. Această legislație a fost constant contestată de administrația Trump și reprezentanții marilor companii de tehnologie, care susțin că acțiunile Bruxelles-ului limitează libertatea de exprimare.

Reacții din diverse colțuri ale Uniunii Europene

În timp ce Comisia Europeană respinge vehement acuzațiile, problema cenzurii se află în centrul dezbaterilor în mai multe state membre. Unii politicieni de dreapta din Germania au acuzat recent Bruxelles-ul de nesocotirea principiilor democratice, intensificând astfel tensiunile între guvernele naționale și autoritățile europene. Miliardarul Elon Musk, proprietar al platformei X, a intervenit și el în această dispută, sprijinind ideea că reglementările europene lovesc în libertatea de exprimare.

Un recent studiu al unei agenții de presă a relevat că percepția cetățenilor europeni cu privire la influența străină asupra alegerilor variază semnificativ. Deși majoritatea nu cred că UE cenzurează deliberat discursurile politice, există temeri cu privire la controlul exercitat de platformele sociale. Această situație riscă să genereze neîncredere atât în rândul cetățenilor, cât și între statele membre.

Impactul asupra relațiilor transatlantice

Analizând această dispută, experți în relații internaționale subliniază că tensiunile dintre SUA și UE ar putea avea un impact semnificativ asupra colaborării pe diverse subiecte, cum ar fi securitatea cibernetică și gestionarea informației. „Este esențial ca cele două entități să colaboreze, mai ales în fața provocărilor globale actuale”, afirmă analistul internațional Iulia Popescu.

Într-un moment în care discuțiile despre cenzură și manipulare informațională sunt din ce în ce mai frecvente în peisajul politic mondial, reacția Comisiei Europene este un mesaj clar că Bruxelles-ul nu va ceda sub presiunea acuzațiilor din afară. Cu toate acestea, cum va evolua această situație în contextul relațiilor transatlantice rămâne de văzut. Ingerințele în alegeri și influențarea discursului public sunt teme sensibile, ce necesită un dialog constructiv și transparent între actorii principali.