Conflictele dintre Guvern și CCR continuă: Premierul Bolojan explică situația pensiilor magistraților

Premierul Ilie Bolojan a fost acuzat de Lia Savonea, președinta Curții Supreme de Justiție, de ingerință în activitatea Curții Constituționale, după ce a trimis o scrisoare în care subliniază că neîndeplinirea jalonului din PNRR care vizează pensiile speciale ale magistraților ar putea aduce pierderi semnificative României. Purtătoarea de cuvânt a premierului, Ioana Dogioiu, a respins categoric aceste acuzații, afirmând că premierul nu a exercitat presiuni asupra CCR.

Declarațiile oficiale amplifică tensiunile

Ioana Dogioiu a declarat pentru G4Media că premierul a prezentat doar o situație de fapt, menționând că CCR trebuie să fie complet informată. ”Premierul nu a făcut niciun fel de presiuni asupra CCR, nu a formulat avertismente, cu atât mai puțin nu a cerut un anumit verdict. A prezentat o situație de fapt”, a precizat aceasta. Dogioiu a adăugat că interpretarea lui Savonea privind cauzele neîndeplinirii unui jalon PNRR contravine interpretării oficiale a Comisiei Europene, ceea ce duce la o abordare conflictuală între puteri.

Scrisoarea lui Bolojan, trimisă vineri, a menționat explicit că amânarea deciziei CCR cu privire la pensiile magistraților ar putea costa România 230 de milioane de euro din fondurile PNRR. ”Bruxelles-ul consideră că jalonul referitor la reforma pensiilor speciale nu a fost îndeplinit, ceea ce ar avea ca efect pierderea sumei de 231 de milioane de euro din fondurile PNRR”, afirma premierul.

Critica președintei CCR: o reacție dură

În replică, Lia Savonea a acuzat intervenția premierului de o ”ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”. Aceasta argumentează că scrisoarea lui Bolojan reprezintă o încercare de a influența decizia Curții Constituționale. Savonea a mai adăugat că există îngrijorări cu privire la legalitatea procesului de adoptare a legii referitoare la pensiile magistraților.

Proiectul de lege, care a fost inițiat de Guvern, prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților de la 48 de ani la 65 de ani și scăderea pensiilor până la 70% din salariul net. Criticile venite din partea lui Savonea indică o tensiune tot mai mare între puterea legislativă și judiciară, iar CCR urmează să aibă o ședință pe 11 februarie pentru a discuta acest subiect.

Context și implicații pe termen lung

Amânarea deciziei CCR privind pensiile magistraților durează deja de peste patru luni. În această perioadă, Curtea a respins inițial legea deoarece Guvernul nu a așteptat 30 de zile pentru avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), o premieră în istoria jurisprudenței românești. Apoi, chiar și după retrimiterea proiectului cu avizul solicitat, un grup de judecători din CCR, cei propuși de PSD, a evitat să ia o decizie finală.

Această situație tensionată creează un climat de incertitudine, adâncind diviziunile existente între instituții. Reacțiile instituționale și publice continuă să se intensifice, iar impactul asupra stabilității politicii interne este departe de a fi finalizat. Cu un viitor incert în privința reformei pensiilor speciale, România se află într-un moment crucial, în care fiecare decizie poate avea consecințe majore pentru politica economică și socială a țării.