Premierul Ilie Bolojan propune creșterea vârstei de pensionare în toate domeniile, argumentând că această măsură este necesară pentru a combate presiunile tot mai mari exercitate asupra sistemului de pensii și pentru a adresa inechitățile sociale persistente. Anunțul a fost făcut sâmbătă la Digi24, într-o intervenție în care oficialul a punctat necesitatea unor reforme consistente în direcția sustenabilității sistemului de securitate socială.

### Creșterea vârstei de pensionare: o soluție impusă de realități economice

În contextul în care deficitul de la fondul de pensii devine tot mai ingrijorător, premierul Bolojan a justificat inițiativa ca fiind o măsură corectă pentru a asigura viabilitatea sistemului pe termen lung. “Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile”, a declarat șeful Executivului, evidențiind că această măsură vizează domenii precum Justiție și Interne, unde numărul de angajați activi nu mai poate susține numărul celor pensionați.

El a explicat că, din cauza contribuțiilor mari de la buget, în combinație cu creșterea speranței de viață, actualele limite de vârstă nu mai sunt adecvate. În plus, sistemul de pensii suferă de inechități sociale între diferitele categorii profesionale, ceea ce face nevoie de ajustări pentru a asigura o distribuție echitabilă a beneficiilor.

### Impactul asupra sistemului de pensii și societății

Reforma propusă de Bolojan apare într-un context mai larg al dezbaterii despre sustenabilitatea sistemului de pensii, care a fost intens discutată în ultimele luni, pe fondul îngrijorărilor legate de viitorul fiscal al țării. Potrivit unor analize recente, populatia îmbătrânește rapid, iar numărul contribuabililor activi scade sub presiunea demografiei.

Politicienii și specialiștii în economie au subliniat că menținerea actualului sistem, fără ajustări, riscă să ducă la creșteri semnificative ale poverii fiscale și la reducerea beneficiilor pentru viitorii pensionari. Creșterea vârstei de pensionare devine, astfel, o soluție pentru a prelungi perioada de contribuție și a menține un echilibru între contribuabili și beneficiari.

### O abordare controversată, dar inevitabilă?

Deși măsura are susținători, ea nu a fost lipsită de critici. Liderii opoziției și reprezentanții sindicatelor au avertizat asupra impactului social negativ al prelungirii vieții active, mai ales în domenii solicitante precum cele din sectorul public sau serviciile de siguranță. Se tem că această schimbare va aduce o presiune suplimentară asupra angajaților, mai ales pentru cei din categoriile vulnerabile sau cu activități fizice intense.

Premierul Bolojan a menționat totuși că reformele trebuie să fie însoțite și de măsuri pentru sprijinirea angajaților în tranziție, precum programe de recalificare sau stimulente pentru cei care aleg să se pensioneze mai târziu. În același timp, el a subliniat că discuțiile publice și consultările largi sunt esențiale pentru a construi un pact social în jurul acestor schimbări.

### Perspective de viitor

Propunerea de creștere a vârstei de pensionare pare să fie doar primul pas într-un proces amplu de reformare a sistemului de pensii, care trebuie să răspundă provocărilor demografice și financiare ale României. Guvernul pare hotărât să implementeze măsuri care să asigure sustenabilitatea pe termen lung, însă rezultatele acestor inițiative vor depinde de acceptarea și adaptarea societății.

Pentru moment, discuțiile continuă, iar experiențele altor țări europene ar putea oferi modele și soluții adaptabile contextului românesc. Într-un peisaj economic aflăm în continuă schimbare, provocările legate de sistemul de pensii rămân o prioritate absolută pentru autorități și pentru cetățeni deopotrivă.