Premierul Ilie Bolojan a anunțat recent că autoritățile centrale au conștientizat dificultățile financiare cu care se confruntă Primăria Capitalei. În bugetul național pentru anul 2026, a fost inclus un capitol special dedicat Bucureștiului, o măsură menită să răspundă nevoilor stringente ale administrației locale din cel mai mare oraș al țării. Pentru primul reprezentant al Guvernului, această inițiativă reprezintă un pas esențial în echilibrarea finanțelor municipiului, unde problemele cronice din domenii precum termoficarea și transportul public continuă să fie obstacole majore.

Un buget special pentru Capitală, recunoscând problemele sale structurale

Bolojan a recunoscut că Primăria Generală a Bucureștiului a fost, de-a lungul anilor, subfinanțată, ceea ce a amplificat dificultățile pe care le trăiește urbanismul din zona metropolitană. El a explicat că, pentru a rectifica aceste dezechilibre, următoarele zile vor fi dedicate unor discuții profunde între factorii decizionali pentru a defini modul în care bugetul național poate sprijini mai eficient capitala.

„Primăria Generală are de mult timp nevoie de un sprijin sporit și de o reformulare a formulei de finanțare, astfel încât serios să fie sprijinite necesitățile acestei administrații. Una dintre cele mai critice situații este nivelul de subfinanțare, care afectează funcționarea normală a serviciilor esențiale precum termoficarea și transportul public”, a afirmat prim-ministrul.

El a adăugat că acest capitol special din buget va fi o soluție temporară, mai ales în contextul referendumului inițiat de Nicușor Dan în 2024, ce previzionează atribuții sporite pentru Primăria Generală în administrarea fondurilor din București și sectoare. Bolojan a precizat că, pentru început, adminstrația centrală va implementa măsuri tranzitorii, urmând ca, pe termen mediu, să fie adaptată o soluție definitivată, eventual începând cu anii 2027-2029.

„Voi încerca să mă documentez cât mai bine cu privire la aceste probleme și sper să găsim o formulă în care, pe de o parte, să punem în practică referendumul, iar pe de altă parte, să dezvoltăm soluții tranzitorii până la aplicarea normativului”, a declarat acesta.

Rezistență în negocierile din interiorul coaliției de guvernare

Întrebat despre dificultățile de a ajunge la un consens în interiorul coaliției aflate la guvernare, Bolojan a precizat că înainte de alegeri s-a încercat o reglementare clară a situației administrativ-teritoriale a Bucureștiului, pentru a evita ambiguitățile ce pot apărea între partidele politice.

„Am avut o abordare obiectivă atunci, pentru că fiecare partid avea interesul de a-și asigura controlul asupra administrației capitalei. Însă acum, cu schimbări politice și cu problemele reale ale cetățenilor, este nevoie de o colaborare mai constructivă, mai ales că Bucureștiul este motorul economic al țării”, a subliniat premierul.

El a mai precizat că, deși partea politică pare tot mai complicată, problemele reale ale bucureștenilor trebuie să primeze. În acest context, un consilier apropiat al premierului a menționat că Bolojan este complet convins de necesitatea transpunerii în lege a referendumului local, dar procesul legislativ trebuie să fie finalizat în Parlament.

„Premierul Bolojan este 100% convins că acest referendum trebuie să devină lege. Problema este în Parlament, acolo trebuie să se facă pașii legali necesari”, a explicat consilierul, care a adăugat că inițiativa trebuie susținută și de celelalte forțe politice pentru a asigura un cadru clar și durabil.

Dezvoltările din ultimele zile arată o concentrare accentuată pe găsirea unor soluții durabile pentru finanțarea și administrarea Bucureștiului, într-un context în care majoritatea actorilor politici recunosc rolul determinant al Capitalei în dezvoltarea țării. Rămâne de văzut dacă aceste eforturi vor aduce rezultate concrete și dacă, într-un viitor apropiat, Bucureștiul va beneficia de resursele și atribuțiile pe care le merită, garantând un nivel de gestionare mai eficient și mai transparent al problemelor sale.