Premierul Ilie Bolojan declară că ar vota „DA” pentru unirea cu Republica Moldova, în contradicție cu poziția oficială a Președintei Maia Sandu

Într-un interviu acordat recent, fostul lider al PNL și actualul premier Ilie Bolojan a făcut o declarație surprinzătoare, afirmând că în cazul unui referendum pentru unirea cu Republica Moldova, el ar vota „DA”. O poziție care contravine oficial linei Guvernului condus de Maia Sandu, dar care reflectă o viziune diferită asupra procesului de reunificare și a relațiilor cu vecinii de peste Prut.

Bolojan și-a exprimat această opinie în cadrul unei intervenții la RFI, fiind întrebat cum ar vota în cazul unui asemenea referendum, dacă ar fi pus în practică. Într-un răspuns clar, el a declarat: „Afirmația doamnei președinte Maia Sandu nu face decât să confirme atitudinea pe care a avut-o”. Această afirmație are un impact semnificativ, mai ales în contextul tensiunilor politice din regiune și al discuțiilor despre trecutul și viitorul relațiilor româno-moldovenești.

Contextul geopolitic și pozițiile politice divergente

De la inclusiv discuțiile despre unire, tema a fost frecvent subiect de dezbatere în spațiul public românesc. În timp ce majoritatea partidelor politice din România susțin ideea reunificării, oficialitățile de la Chișinău, în special Maia Sandu, au consolidat o poziție prudentă, axată pe consolidarea statului Moldova și pe integrarea europeană. Președinta moldoveană a afirmat în repetate rânduri că procesul de unire nu este pe agenda actuală, punând accent pe dezvoltarea și independența națională.

Totuși, declarația lui Bolojan pare să indice o deosebire de opinii în interiorul sferei politice românești. Fostul premier, liberal convins, pare să sprijine ideea de unire, dar, până acum, nu a fost un susținător oficial al ei. Câtă vreme pozițiile instituționale au fost rezervate, Bolojan a ales să își exprime opinia personală, chiar dacă aceasta contravine comunicatului oficial al Guvernului sau al partidelor proromânești.

Reacțiile politice și semnificația declarației

Reacțiile publice sau politice la declarația lui Bolojan au fost, deocamdată, limitate, însă această poziție poate accentua polemicile din spațiul politic și public. Unii analisti consideră că această opinie reflectă adâncirea divergențelor din cadrul actului politic românesc și poate fi interpretată ca o demonstrație a faptului că dezbaterea despre unire nu este un subiect exclusiv al elitei politice, ci și o temă sensibilă pentru o parte a societății.

De altfel, poziția lui Bolojan aduce în prim-plan tensiunea dintre aspirațiile unioniștilor și realitatea geopolitică actuală. În condițiile în care Moldova manevrează cu precauție în fața influenței Rusiei și a provocărilor economice și sociale, ideea unei reunificări capătă nu doar o componentă sentimentală, ci și una de complexe geopolitice.

Perspective și evoluții viitoare

Pe măsură ce situația regională se complică, iar procesul de integrare europeană avansează pentru Republica Moldova, rămâne de văzut dacă ideea de unire va fi reluată și discutată în mod serios în spațiul public românesc. În același timp, declarațiile unor lideri precum Bolojan pot influența opinia publică, mai ales dacă vor fi perpetuate sau dezvoltate în formulări explicite în discursurile politice.

Pentru moment, poziția oficială a Guvernului și a principalelor partide rămâne rezervată, dar discuțiile despre „sorți comuni” și identitatea națională continuă să fie un subiect de interes. Într-un context global marcat de instabilitate, orice declarație de acest gen tensionează și mai mult relațiile dintre România și Republica Moldova, dar și percepțiile internaționale despre viitorul regiunii.