Guvernul pregătește măsuri pentru limitarea accesului minorilor pe rețelele de socializare, dar expertiza tehnică și riscurile pentru protecția datelor personale ridică semne de întrebare asupra eficienței și implementării acestor inițiative. Astfel de propuneri, deși au ca scop protejarea celor mici de eventuale pericole online, se confruntă cu dificultăți tehnice semnificative și opoziție din partea specialiștilor în domeniu, care atrag atenția asupra unor posibile consecințe nedorite.

Provocările tehnice și protecția datelor

Bogdan Manolea, președintele Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI), consideră că ideea de a impune limitări stricte de acces pentru minorii pe rețelele sociale este dificil de pus în practică din punct de vedere tehnic. “Implementarea unor restricții eficiente necesită o infrastructură complexă, care să poată identifica vârsta utilizatorilor fără a compromite confidențialitatea datelor personale,” explică el pentru TechRider.ro. În plus, astfel de mecanisme ar putea duce la riscuri semnificative legate de confidențialitatea și protecția datelor personale, vulnerabilizând și mai mult informațiile sensibile ale utilizatorilor vulnerabili.

În contextul în care majoritatea rețelelor sociale utilizează deja tehnologii avansate de autentificare și verificare a vârstei, aceste dezbateri devin tot mai actuale. Însă legislația europeană, precum GDPR, impune ca datele personale să fie bine protejate și să nu fie folosite în mod abuziv, fapt ce complică aplicarea unor măsuri automatizate de restricție pentru minorii de pe platforme.

O abordare pedagogică versus măsuri restrictive

Expertul subliniază că, în loc să se pună accent pe restricții tehnice, soluțiile eficiente ar trebui să vină din educație și conștientizare. “Este esențial să investim în programe de educație media dat fiind că minorii trebuie învățați să navigheze în siguranță online, să recunoască informațiile false și să gestioneze riscurile digitalizării,” afirmă el. În ultimii ani, autoritățile și organizațiile non-guvernamentale au intensificat campaniile de educație digitală, dar impactul lor rămâne încă relativ limitat, mai ales în rândul tinerilor foarte mici.

De asemenea, părinții și cadrele didactice au un rol vital în crearea unui mediu sigur pentru copii, fiind mai eficienți în supraveghere și ghidare decât restricțiile impuse din exterior, care pot avea și efecte adverse dacă nu sunt aplicate cu grijă. Boala digitală și comportamentul copiilor devin mai bune probe pentru o strategie completă de protecție, care să combine măsuri tehnologice și educaționale.

Riscurile și perspectivele viitoare

Un alt aspect important discutat de specialiști privește eventualele consecințe ale unor restricții excesive. “Putem ajunge în situația ca minorii să înceapă să caute soluții alternative pentru a ocoli aceste restricții, ceea ce poate crește riscul de expunere la conținut periculos sau la contactul cu persoane necunoscute,” avertizează Manolea.

În prezent, preocupările legate de protectia minorilor pe platformele sociale devin tot mai presante, în contextul unei creșteri continue a numărului de cazuri de cyberbullying, expunerea la conținut inadecvat și alte pericole digitale. Guvernul și autoritățile de resort trebuie să găsească un echilibru între măsurile tehnice și cele educaționale, pentru a proteja tinerii fără a restrânge prea mult libertățile lor online.

În următoarea perioadă, se intensifică discuțiile și consultările pentru stabilirea unor politici eficiente, care să țină cont și de realitățile tehnice actuale, dar și de drepturile și libertățile tinerilor. În condițiile unui peisaj digital din ce în ce mai complex, soluția nu pare să fie doar în restricții, ci în educație și responsabilizare, pentru a putea construi o cultură digitală sănătoasă, adaptată noilor realități.