Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a afirmat că România suportă cele mai mari costuri pentru energie electrică din Europa, în anumite perioade ale zilei. El a explicat că, în ultima săptămână, media costurilor a fost de aproximativ 145 de euro pe megawatt-oră, în comparație cu media Franței de 61 de euro. Ivan a precizat că, în mod obișnuit, România vinde energie în Ungaria cu un leu pe megawatt și, în intervale de timp de dimineață și seară, între orele 18-22, importă energie la prețuri foarte ridicate, uneori chiar și de 2.500 de lei pentru un megawatt. El a adăugat că, în trecut, au fost cazuri extreme în care România a plătit 27.000 de lei pentru aceeași unitate de energie.

„De trei luni, de când sunt la minister, am analizat fiecare proiect pentru a înțelege de ce ajungem să plătim pentru un kilowatt-oră (kWh) între 1,30 și 1,55 de lei, chiar și mai mult. În timp ce alte țări europene au prețuri mai mici, România plătește uneori cele mai ridicate tarife pentru energie. În ultimii zece ani, am redus aproape 7.000 de megawați din capacitățile de producție bazate pe gaze și cărbune, dar nu am construit înlocuitori în aceeași măsură, ci doar 1.200 de megawați în plus.”

El a menționat totodată că ieri, România a vândut megawatt-ul în Ungaria cu aproximativ 20 de cenți, adică un leu, însă uneori importează energie la prețuri de până la 2.500 de lei pe megawatt în anumite intervale, între orele 18 și 22. De asemenea, el a subliniat că anul trecut, în situații de criză, prețul energiei a ajuns chiar și la 27.000 de lei pentru un megawatt.

„Am investit masiv în panouri solare, dar fără a avea suficiente capacități de stocare a energiei. În zilele însorite, energia poate fi produsă în mai multe țări din vecinătate, precum Bulgaria, Grecia, Ungaria sau Austria. Ieri, de exemplu, România a vândut energia în Ungaria cu un leu pentru megawatt, iar în orele de seară, între 18 și 22, a importat energia la prețuri foarte ridicate, atingând chiar și 2.500 de lei. În trecut, au fost situații extreme în care prețul ajungea la 27.000 de lei pentru un megawatt. Aceste fluctuații apar din cauza faptului că România nu are suficientă energie proprie și, astfel, a trecut de la statutul de exportator net la cel de importator.”

Întrebat dacă România a fost forțată să reducă din producție, ministrul a răspuns că țara și-a asumat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, obiectivele pentru decarbonizare, incluzând închiderea minelor și centralelor pe cărbune din anumite regiuni, cu termene stabilite în 2025, față de alte țări europene, precum Germania sau Polonia, care au planuri pentru 2040 sau 2050.

Ivan a explicat că reprezentanții Comisiei Europene i-au spus că această țintă a fost asumată de România și nu le-a fost impusă de ei. El a adăugat că, recent, a cerut o amânare pentru închiderea centralelor pe cărbune, pentru a evita riscul de insuficiență energetică sau de întrerupere a alimentării, iar oficialii europeni i-au confirmat că România și-a asumat aceste obiective, chiar dacă a primit fonduri europene pentru dezvoltarea capacităților bazate pe gaz, însă proiectele respective nu au fost încă puse în practică.



Sursa articol