BNR ia în calcul stabilitatea ratei dobânzii, pe fondul presiunilor inflaționiste

Banca Națională a României (BNR) pare să se orienteze către menținerea stabilității ratei dobânzii, având în vedere perspectivele economice și presiunile inflaționiste din regiune. Analizele indică o abordare prudentă din partea bancherilor centrali, fără semnale clare privind o înăsprire a politicii monetare în viitorul apropiat. Decizia BNR din 7 aprilie, cu excepția unei posibile revizuiri în creștere a prognozei inflației, nu va oferi probabil indicii suplimentare privind direcția politicii monetare.

Experții Erste Bank consideră că majorările ratei dobânzii sunt improbabile, deși o gestionare mai strictă a lichidităților ar putea fi necesară în cazul unor episoade de depreciere a cursului de schimb. Rata efectivă se situează în prezent la nivelul facilității de depozit de 5,50%.

Inflația, un factor de incertitudine

Perspectivele inflației pe termen scurt au cunoscut o evoluție ascendentă, ceea ce sugerează că BNR ar putea lua în considerare eventuale reduceri ale ratei dobânzii cel mai devreme la ultima ședință a anului, programată pentru noiembrie. În cadrul acestei ședințe, va fi prezentată și o prognoză actualizată. BNR va evalua impactul șocului energetic și eficacitatea măsurilor de compensare adoptate de Guvern, dar va monitoriza cu atenție și deciziile BCE.

În prezent, se estimează că rata anuală a inflației va ajunge la 5,1% la sfârșitul anului 2026, revizuită în creștere față de estimarea anterioară de 4,6%. Această creștere este influențată de creșterea prețurilor la petrol. Măsurile guvernamentale recente, precum prelungirea plafonului prețurilor la gaze naturale până în 2027 și amânarea plafonului majorărilor de preț pentru produsele alimentare de bază, ar putea limita presiunea inflaționistă pe termen scurt.

Perspective economice și fiscalitate

Creșterea economică sub potențial și probabilitatea unei recesiuni în 2026 reprezintă argumente puternice pentru relaxarea politicii monetare. Indicatorii de încredere pentru primul trimestru din 2026 sugerează o posibilă a treia contracție trimestrială consecutivă. Conflictul din Orientul Mijlociu prezintă riscuri suplimentare pentru estimările de creștere economică.

Încrederea consumatorilor se menține la niveluri scăzute, iar condițiile de pe piața muncii și creșterea negativă a salariilor reale susțin o abordare mai moderată. Impulsul fiscal negativ, cu efecte dezinflaționiste pe termen mediu, ar putea sprijini, de asemenea, relaxarea monetară. Cu toate acestea, implementarea consolidării fiscale este condiționată de stabilitatea politică, care pare fragilă. Rata dobânzii de politică monetară se menține la 6,5% din august 2024.