România înregistrează o creștereertără cel mai mare din ultimii ani a datoriei externe, situându-se, la sfârșitul lunii noiembrie 2025, la un nivel istoric de 227,5 miliarde de euro. Această evoluție semnalează o situație economică complicată, cu posibile repercusiuni asupra stabilității financiare și a politicii fiscale a țării.

### Datoria externă, o povară în creștere

Potrivit datelor recente ale Băncii Naționale a României (BNR), diferența față de aceeași perioadă a anului trecut este drastică: o creștere de peste 24 de miliarde de euro în numai 11 luni. În timp ce datoria pe termen lung ajunge la 178,5 miliarde de euro, reprezentând o majorare de 14,2% față de sfârșitul anului 2024, ansamblul datoriei externe este într-o dinamică alarmantă.

Această creștere subliniază din ce în ce mai mult dependența economiei românești de capitalul străin, o situație ce poate afectează în timp echilibrul macroeconomic. Factorii principali care au impulsionat această creștere sunt investițiile financiare, creditele externe contractate de companii și stat, dar și situațiile de urgență generate de un mediu economic global instabil. Într-un context economic în continuă schimbare, această tendință ridică întrebări despre sustenabilitatea și gestionarea datoriei pe termen lung.

### Consecințe și provocări pentru economia românească

Creșterea exponencială a datoriei externe poate avea mai multe implicații pentru economia României. În primul rând, războiul din Ucraina, fluctuațiile prețurilor la energie și criza globală de lanțuri de aprovizionare au amplificat nevoia de împrumuturi externe pentru menținerea funcționării statului și susținerea sectorului privat. Și, dacă în trecut datoria externă era considerate o unealtă pentru dezvoltare, acum ea devine un semnal de alarmă privind echilibrul fiscal și sustenabilitatea datoriei.

De asemenea, costurile de refinanțare ale acestei datorii cresc odată cu majorarea ratelor de dobândă internaționale, ceea ce poate duce la creșterea deficitului bugetar și la presiuni asupra leului. Economia românească trebuie să găsească în continuare răspunsuri pentru a diversifica sursele de finanțare, dar și pentru a stimula creșterea economică din resurse interne, pentru a reduce dependența de capitalul străin.

### Perspective și pași direcționați spre stabilizare

Lucrurile nu sunt însă fără speranță. Guvernul și BNR au început să implementeze măsuri menite să gestioneze această situație, însă stabilitatea pe termen lung nu poate fi asigurată doar prin politici temporare. Profesioniștii în economie recomandă o reevaluare a politicilor fiscale, printr-o fiscalitate mai echilibrată și investiții în sectorul public și privat, pentru a stimula producția internă și pentru a atrage mai mult capital autohton.

De asemenea, continuarea reformelor structurale și consolidarea mediului de afaceri rămân esențiale pentru a răspunde provocărilor date de această îndatorare masivă. Cu toate acestea, o economie puternică și rezilientă nu se construieste peste noapte, iar în contextul actual, România va trebui să își adapteze strategiile pentru a face față noii realități.

Perspectiva pe termen mediu și lung rămâne incertă, însă toate semnalele indică faptul că gestionarea eficientă a datoriei și stimularea creșterii interne sunt cheile pentru stabilizarea economică. Într-un context global marcant de incertitudine, echilibrul bugetar și sustenabilitatea datoriilor externe vor fi sub lupa autorităților în următoarea perioadă, cu impact direct asupra forței de muncă, nivelului de trai și economiei în ansamblu.