Avertisment oficial: documentul fals privind siguranța juridică circulă sub sigla BNR

Banca Națională a României (BNR) a emis un comunicat oficial pentru a contracara circulația unui document fals, care a apărut recent online și se face trecut drept unul emis de instituție. Este vorba despre un material intitulat „Pericol crescut privind siguranța juridică – Procură cu autoritate totală”, datat 4 februarie 2026, care a fost distribuit pe diverse platforme digitale cu sigla și în mod fals, atribuind astfel unei autorități bancare autorizarea unor informații false și potențial periculoase. Autoritatea monetară română a subliniat cu fermitate că acest document nu are legătură cu BNR și că denaturează realitatea și rolul său, atrăgând atenția asupra riscurilor de dezinformare.

Sigur ca un semnal de alarmă pentru cetățeni și pentru mediul financiar, BNR a precizat clar că nu a emis, semnat sau aprobat acest document și că nu are atribuții legale privind emiterea unor avertismente de acest gen. Într-un comunicat oficial, banca centrală a menționat: „BNR nu a emis, semnat sau aprobat un astfel de document și nu deține atribuții legale privind emiterea de avertismente referitoare la documente de acest tip”. Este o reacție promptă a autorității, menită să diminueze efectele acestei dezinformări și să protejeze oamenii de posibile înșelăciuni sau panică inutilă generate de informații false.

Dezinformarea legată de documente false și știri false (fake news) devine o problemă tot mai acută în contextul digital actual, în special în domeniul financiar și bancar. Informațiile false pot avea consecințe grave, precum decizii greșite din partea cetățenilor sau chiar destabilizarea pieței. În cazul de față, documentul fals pare să fi fost creat cu scopul de a induce în eroare publicul, poate pentru a obține anumite beneficii sau pentru a discredita instituțiile financiare sau autoritățile publice.

Specialiștii în securitate informatică și în comunicare recomandă utilizarea cu maximă precauție a surselor oficiale, precum site-urile și comunicatele oficiale ale BNR, pentru verificarea informațiilor din domeniul bancar. De asemenea, este important ca cetățenii să fie conștienți de riscurile de phishing și de alte forme de înșelătorie online, mai ales în perioadele în care apar astfel de documente false care pot alimenta dezbinare sau panică.

Banca Națională a României continuă să monitorizeze situația și să lucreze cu autoritățile competente pentru a identifica și a demasca alte tentative similare de a răspândi informații false în spațiul public. În același timp, instituția îndeamnă cetățenii să raporteze imediat orice material suspect care pare să provină din surse nesigure sau care poartă sigle și însemne false, pentru a salva potențialul de răspândire a dezinformărilor.

Pe fondul acestei situații, atentia publicului trebuie să fie maximă, mai ales în privința aplicațiilor și documentelor care pretind a proveni de la banca centrală sau de la alte autorități publice. Într-un context în care digitalizarea facilitează răspândirea rapidă a informațiilor, responsabilitatea pentru verificarea și filtrarea acestor date revine fiecăruia dintre noi. Este crucial ca fiecare să fie conștient de riscurile la care se supune dacă nu verifică cu atenție și dacă răspândește fără discernământ informații despre subiecte cu impact major asupra societății.

Schimbările din mediul online, dar și în sectorul financiar, aduc cu ele o serie de provocări majore pentru autorități, instituții și cetățeni. În scurt timp, autoritățile vor trebui să intensifice campaniile de conștientizare și educație digitală pentru a preveni răspândirea de false documente și a dezinformării. În același timp, colaborarea internațională devine esențială pentru a stârpi acest fenomen nociv, având în vedere că astfel de falsificări pot avea răspândire globală.

Din perspectivă militară și de securitate, astfel de activități de dezinformare pot fi interpretate ca parte a unor tentatively mai ample de destabilizare a societăților. În România, verificările și reacțiile rapide ale BNR și ale altor instituții de stat arată voința fermă de a apăra integritatea informațiilor și de a proteja cetățenii de cele mai periculoase forme de dezinformare online. În final, această situație reconfirmă necesitatea unei vigilente constante și a educației digitale pentru ca fraudele de acest gen să devină din ce în ce mai greu de implementat și de răspândit în rândul publicului larg.