Titlu: “Rotativa Guvernamentală din 2023: Provocări și Efecte Asupra Economiei și Cetățeanului”

Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), avertizează că rotativa guvernamentală de anul viitor riscă să creează blocaj în cadrul conducerii țării. În cazul formării unui nou guvern cu Ilie Bolojan ca premier, Kelemen Hunor sugerează că stabilitatea guvernării va depinde strict de Partidul Național Liberal (PNL).

“Rotativa guvernamentală – O problemă iminentă”

Acest fenomen, denumit și alternanța guvernamentală sau rotativa la putere, apare atunci când se modifică partidele sau coalițiile de partide care asigură guvernarea țării. Potrivit liderului UDMR, rotativa la guvernare în cursul anului 2023 nu s-a dovedit a fi în interesul cetățeanului. Într-adevăr, experiența recentă în materie de alternanță la guvernare lasă loc scepticismului, multe măsuri și politici fiind modificate sau anulate în funcție de orientarea partidelor care se succed la guvernare. “Mai vorbim undeva în martie anul viitor sau spre sfârșitul anului să vedem apropiindu-ne de rotativă cum merg lucrurile. Eu sunt sceptic, că am văzut acest film și nu era de mult timp. Uitați-vă la ce s-a întâmplat după 2023”, a subliniat președintele UDMR.

“Un nou premier – Un nou program de guvernare”

Indiferent de partidul care va asigura guvernarea, viitorul premier va trebui să prezinte un program de guvernare în fața Parlamentului. Este o etapă obligatorie care va dicta rolul noii guvernări și va stabili principalele direcții strategice pentru avansarea țării. “Ce va scrie în acel program de guvernare, astăzi nu știm”, a subliniat Kelemen Hunor, cu privire la incertitudinea care planează asupra orientării politice și economice imediate a României.

“Bugetul Național – o povară între investiție și datorie”

Liderul UDMR a explicat că bugetul pe acest an se confruntă cu o povară enormă, datorită dobânzilor pe datoriile României care se ridică la peste 12 miliarde de euro, adică peste 60 de miliarde de lei. “Asta înseamnă în jur de 3% din PIB. Dacă nu am avea această constrângere, asta ne-ar ajuta enorm de mult, dar trebuie să plătim. Și asta se poate face doar din economie, din venituri în plus sau dintr-un alt împrumut, refinanțezi acest deficit. Deci asta se va întâmpla, din păcate, asta este o povară foarte mare și pe bugetul din 2026, poate cea mai mare povară”, a explicat el.

Evoluția politică a țării, precum și maniera în care se va gestionare situația financiară și economică, depind în mare parte de orientarea și acțiunile viitorului guvern. În acest context marcat de incertitudini și incertitudine, cetățenii români vor fi cei care vor trăi consecințele directe ale acestor alegeri politice și ale problemelor economice latente.