Bivolii, o prezență tradițională în peisajul agricol românesc, se află în pericol de a deveni o amintire a trecutului, pe fondul declinului continuu al populației lor în ultimele decenii. Deși odinioară alcătuiau o componentă esențială a șeptelului și erau valorizați pentru rezistența și adaptabilitatea lor în condiții dificile, acum rămân tot mai rar întâlniți pe fermele din țară. Într-un moment în care România încearcă să regândească modalitățile de conservare a biodiversității și de valorificare a resurselor autohtone, evoluția acestei rase semnalează o problemă mai largă legată de sustenabilitatea sectorului zootehnic.

Declinul bivolilor și motivele sale principale

Fără doar și poate, scăderea populației de bivoli din România se datorează în principal unor motive economice și evoluției tehnologice în agricultură. După căderea regimurilor comuniste, când bivoliile aveau o prezență semnificativă în ferme, interesul pentru creșterea lor a scăzut, în favoarea vacilor, mai rapide și mai ușor de întreținut. În plus, perioada de creștere mai lungă a bivolilor, față de vaci, a fost un factor care a avut, pentru unii agricultori, un impact negativ asupra deciziei de a-i menține în ferme. Astfel, în lipsa unor scheme de încurajare adecvate, populația acestor animale a început să se reducă, iar astăzi, imensa moștenire tradițională pare să fie în pericol de a dispărea aproape complet.

Valoarea și avantajele bivolilor în contextul actual

Cu toate acestea, bivolii nu sunt doar o relicvă a trecutului – ei reprezintă o resursă valoroasă pentru agricultura modernă, mai ales în zonelele montane sau în terenuri mai dificile, unde alte specii întâmpină probleme. Datorită adaptabilității lor la condiții de mediu mai dure și a fostei calități a laptelui de bivoliță, aceștia pot oferi o alternativă mai sănătoasă și mai durabilă pentru produsele lactate tradiționale. Studiile recente indică faptul că, în anumite condiții, creșterea bivolilor poate fi mai avantajoasă din punct de vedere economic și ecologic, decât cea a vacilor.

Ce se poate face pentru salvarea acestei rase

Inițiativele de conservare a bivolilor trebuie să fie sprijinite atât prin politicile agricole naționale, cât și de către organismele specializate în biodiversitate. Este nevoie de programe de încurajare a fermierilor pentru păstrarea și dezvoltarea acestei rase, prin subvenții, asistență tehnică sau promovare pe piețele locale și internaționale. În același timp, educația consumatorilor cu privire la beneficiile unui produs obținut de la bivoli poate stimula cererea, ceea ce ar putea crea un motiv suplimentar pentru fermieri să păstreze aceste animale. În ultimii ani, au fost semnale de interes din partea unor mici întreprinzători și asociații de profile pentru relansarea unor rase tradiționale, iar aceste inițiative pot fi un model pentru revitalizarea bivolilor în peisajul agricol românesc.

Dincolo de aspectele economice, păstrarea bivolilor în flora și fauna agricolă a României reprezintă o formă de păstrare a identității rurale și a patrimoniului cultural. Dacă această tendință descendentă va continua, riscăm să pierdem o parte din diversitatea genetică și tradițională care a însoțit de secole viața în zonele rurale. În această perioadă de tranziție, se pare că salvarea și reapariția bivolilor depind mai mult decât oricând de conștientizarea valorii lor și de suportul autorităților, pentru ca la viitor, aceste animale să nu mai fie doar o amintire din filele istoriei agricole din România.