Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei, folosită de Kremlin ca instrument de influență politică în Ucraina

O investigație profundă realizată de jurnalista ucraineană Anna Neplii scoate la iveală o eu parte nevăzută a prezenței Bisericii Ortodoxe Ucraineane (BOU) din subordinea Patriarhiei Moscovei. Concluziile sale relevă faptul că această structură nu este doar o instituție religioasă, ci și un instrument de propagandă și influență politică în Ucraina, având un rol activ în promovarea narațiunilor pro-ruse și în susținerea intereselor Kremlinului pe tărâm intern.

Biserica ca bastion al influenței ruse în Ucraina

După anexarea Crimeei în 2014 și escaladarea conflictului din estul Ucrainei, tensiunile dintre guvernul de la Kiev și Moscova s-au intensificat. În acest context, Biserica Ortodoxă Ucraineană, parte a Patriarhiei Moscovei, a devenit un actor important în această dinamică. Analyza jurnalistei Neplii evidențiază modul în care clerul suveran și parohiile din Ucraina susțin ideea unei identități religioase cohesive cu cea rusească, promovând în același timp narațiuni care conturează Rusia și interesele acesteia ca fiind în opoziție cu statul ucrainean.

Potrivit documentării, această biserică a fost un veritabil vehicul pentru răspândirea de informații și idei care subminează suveranitatea Ucrainei, argumentând că anumite conflicte locale sunt în „interesul binelui național” al rușilor sau că alegerea de a urma o altă cale religioasă reprezintă o dezertare față de tradițiile religioase autentice. În timp ce oficialii acestei biserici insistă că sunt doar instituții religioase, în realitate, activitatea lor pare să aibă un impact semnificativ în modelarea opiniei publice favorable Kremlinului.

Interese nescrise și sprijin extern

Oricât de complicat ar fi echilibrul între credință și politică, analiza indică clar o conexiune strânsă între aceste aspecte. “Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei nu funcționează doar ca instituție religioasă, ci și ca instrument de influență politico-ideologică al Kremlinului în Ucraina”, afirmă Neplii. Aceasta a evidențiat de asemenea sprijinul indirect, dar constant, pe care l-a primit de la reprezentanți ai Rusiei în spațiul ucrainean, fie prin mesaje, fie prin acțiuni diplomatice și financiare.

Contextul geopolitic al relației dintre Ucraina și Rusia accentuează aceste îngrijorări. În timpul crizei din 2014, Moscova a căutat să-și întărească influența în Ucraina prin intermediul liderilor religioși și a diverselor instituții culturale și educaționale, iar Biserica Ortodoxă a Rusiei în Ucraina nu a făcut excepție. În ciuda tentativelor de secularizare și de separare a statului de influența Bisericii, relațiile nu sunt una simplă, iar această instituție continuă să joace un rol delicat în dinamica politică și socială a țării.

De la impact la vulnerabilitate strategică

Rămâne clară dificultatea de a separa complet dimensiunea spirituală de cea geopolitică în Ucraina. De fapt, investigația Neplii subliniază că, în anumite zone, Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei servește mai mult interesele geopolitice decât pe cele religioase, fiind un catalizator pentru dezinformare și activități de influență.

Pe măsură ce tensiunile dintre Kiev și Moscova continuă să se acutizeze, întrebarea rămâne dacă la nivelul bisericesc va exista o contrareacție sau dacă, dimpotrivă, această structură se va adapta noii realități, consolidându-și poziția ca un actor politic de forță în Ukraine. În orice caz, absența de intervenție clară sau dezacord total din partea autorităților statului față de această influență rămâne o vulnerabilitate strategică pentru Ucraina, mai ales în contextul în care religia și identitatea națională devin tot mai intercorelate în jocul geopolitic regional.

Pe măsură ce comunitățile ucrainene continuă să caute o identitate clară și independență, rezultatele anchetei accentuează necesitatea ca autoritățile să recognize și să gestioneze influențele externe în sectorul religios, pentru a preveni subminarea autonomiei și unității naționale. Rămâne de văzut dacă, în următoarele luni, va exista o reacție oficială din partea liderilor religioși și politici, în condițiile în care această temă devine din ce în ce mai crucială pentru viitorul țării.