Conform Economistul.ro: Legea Biodiversității, o șansă ratată pentru agricultura ecologică românească?
Parlamentul României a adoptat, pe 6 august 2026, Legea privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030, un act legislativ cu implicații majore pentru agricultura autohtonă. Adoptarea acestei legi deblocarează o tranșă PNRR estimată la aproximativ 972 de milioane de euro. Totuși, o analiză atentă a textului final relevă un paradox: deși agricultura ecologică este recunoscută ca o soluție pentru protejarea biodiversității, țintele naționale rămân mult sub cele europene.
Traseul legislativ al strategiei a fost unul presărat cu negocieri, în urma cărora textul inițial a suferit modificări semnificative sub presiunea lobby-ului agriculturii convenționale. În forma sa inițială, legea prevedea o reducere cu 50% a cantităților de pesticide și fertilizanți sintetici utilizați. Forma finală aprobată transformă însă această țintă într-o obligație de „diminuare a riscurilor de poluare”.
Compromisul pesticidelor: Ambiguitate în detrimentul ecologiei
Asociația INTER-BIO consideră că acest compromis semantic reprezintă o oportunitate ratată și riscă să creeze probleme în raportările către Comisia Europeană. Măsurarea „riscului” fără o reducere fizică a substanțelor chimice este dificilă, cea mai sigură cale de scădere a acestui risc fiind extinderea suprafețelor cultivate ecologic, unde utilizarea pesticidelor de sinteză este interzisă.
„Cum poți măsura matematic «riscul» fără să reduci substanțele periculoase? Comisia Europeană poate penaliza aceste artificii de vocabular la evaluarea plăților din PNRR”, a declarat Costin Lianu, Președinte INTER-BIO. El a subliniat că INTER-BIO nu pledează pentru interzicerea pesticidelor peste noapte în sectorul convențional, ci pentru ca autoritățile să nu folosească acest compromis drept scuză pentru a bloca dezvoltarea sectorului ecologic.
Ambiții modeste în haine europene
În timp ce strategia europeană „De la fermă la furculiță” vizează 25% suprafețe agricole ecologice până în 2030, România se situează pe ultimele locuri în UE, cu doar aproximativ 5,7% din suprafața agricolă utilizată certificată ecologic. Planul Strategic Național și-a asumat o țintă modesta, sub 6% pentru anul 2030. INTER-BIO atrage atenția că, fără stimulente financiare clare, România riscă să rămână un simplu exportator de materie primă brută.
„România are șansa istorică de a folosi banii din PNRR nu doar pentru a bifa un jalon birocratic, ci pentru a deveni un lider regional în agroecologie. Aliniați la viziunea europeană a IFOAM, susținem cu fermitate că biodiversitatea nu se salvează lăsând pământul în pârloagă, ci sprijinind activ fermierii ecologici”, a afirmat Costin Lianu.
Un alt aspect problematic semnalat de Planul Național de Acțiune este faptul că peste 80% din producția ecologică internă este comercializată ca materie primă brută către piețele din vestul Europei, în timp ce sectoarele cu valoare adăugată ridicată, precum legumele și fructele bio procesate, sunt aproape inexistente pe piața autohtonă.
Pentru ca noua Lege a Biodiversității să se transforme într-o oportunitate economică reală, INTER-BIO propune investiții logistice în centre locale de colectare și procesare, introducerea unor cote obligatorii de alimente ecologice în achizițiile publice și publicarea de date transparente care să diferențieze suprafețele ecologice productive de cele utilizate doar pentru încasarea subvențiilor. Asociația pledează pentru direcționarea prioritară a fondurilor de restaurare ecologică către fermierii ecologici certificați, care livrează, conform studiilor IFOAM, cu 30% mai multă biodiversitate pe aceeași suprafață.
Sursa: Economistul.ro
