Conform Stiripesurse.ro: Banca Centrală Europeană (BCE) a fost luată prin surprindere de decizia autorităților americane de a vinde euro pentru susținerea yenului japonez, intervenția pe piața valutară având loc înainte ca omologii de la Frankfurt să fie informați, conform informațiilor furnizate de Mediafax.
BCE, informată abia după intervenția SUA
Potrivit surselor citate de cotidianul Financial Times, BCE a aflat despre vânzarea de euro de către Statele Unite după ce tranzacția fusese deja efectuată. Președinta BCE, Christine Lagarde, a discutat despre această intervenție cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, în ziua următoare, sâmbătă.
Această lipsă de coordonare evidențiază caracterul neobișnuit al operațiunii, prima intervenție comună Washington-Tokyo pentru susținerea yenului din ultimii aproape 30 de ani. În mod obișnuit, în astfel de situații, SUA ar fi intervenit utilizând dolari americani.
Unii oficiali de rang înalt din cadrul BCE au considerat utilizarea euro de către Washington ca fiind o încălcare fără precedent a convențiilor de lungă durată privind cooperarea între autoritățile monetare occidentale. Acest parteneriat se baza, post-Al Doilea Război Mondial, pe încredere reciprocă și consultare, iar intervențiile anterioare pe piețele valutare erau, de regulă, coordonate.
„Așa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată”
Vânzările de euro de către Statele Unite, efectuate de Rezerva Federală din New York în numele Trezoreriei americane, au fost descrise ca fiind „foarte surprinzătoare” și „triste” de către o persoană familiarizată cu discuțiile din cercurile europene. Aceasta a avertizat că decenii de cooperare strânsă între băncile centrale occidentale, care au contribuit la stabilitatea financiară și la creșterea economică, ar putea fi puse în pericol.
De ce au ales americanii să vândă euro, nu dolari
Decizia autorităților americane de a folosi euro în locul dolarilor a fost motivată de dorința de a evita interpretarea unei tentative de slăbire a monedei americane. O astfel de acțiune ar fi putut submina politica promovată de Scott Bessent, care vizează un dolar puternic.
Analiștii și economiștii au speculat, de asemenea, că Washingtonul a ales să sprijine Japonia pentru a preveni ca Tokyo să fie nevoit să vândă titluri de stat americane, în contextul în care costurile de împrumut pe termen lung ale SUA se apropie de cele mai ridicate niveluri din ultimii 19 ani.
Un purtător de cuvânt al Trezoreriei SUA a declarat pentru FT că instituția americană nu coordonează cu autoritățile străine deciziile privind utilizarea rezervelor din Exchange Stabilization Fund, fondul utilizat în această intervenție. Un oficial de rang înalt al administrației Trump a adăugat că respectă confidențialitatea discuțiilor private cu partenerii internaționali, spre deosebire de BCE.
Japonia a cheltuit miliarde pentru susținerea yenului
Pe baza datelor preliminare ale Băncii Japoniei, analiștii estimează că Tokyo ar fi cheltuit aproximativ 13.800 de miliarde de yeni, echivalentul a 87 de miliarde de dolari, în decurs de numai două zile pentru a susține moneda națională.
Intervențiile conjugate ale Statelor Unite și Japoniei au condus la o apreciere a yenului, care a trecut de la aproape 164 de yeni pentru un dolar la începutul lunii la aproximativ 157 de yeni pentru un dolar. Ulterior, moneda japoneză a înregistrat o ușoară depreciere, ajungând la aproximativ 158 de yeni pentru un dolar.
Sursa: Stiripesurse.ro
