Studiu: Mulți tineri australieni încalcă interdicția platformelor sociale, platformele, acuzate că nu au acționat
Un studiu recent arată că tinerii australieni cu vârste între 12 și 15 ani continuă să acceseze platformele sociale restricționate, în ciuda interdicțiilor. Trei din cinci dintre cei care aveau conturi pe platforme restricționate înainte de decembrie le accesează în continuare. Platformele vizate sunt TikTok, YouTube, Instagram și Snapchat.
Cercetarea a fost realizată online între 12 și 31 martie și comandată de Fundația Molly Rose și YouthInsight. Aceasta subliniază dificultățile în aplicarea efectivă a restricțiilor online pentru minori. Studiul arată că 53% dintre utilizatorii minori de pe TikTok și YouTube și 52% dintre cei de pe Instagram încă își pot accesa conturile.
Platformele, criticate pentru lipsa de măsuri
Două treimi dintre utilizatorii minori care continuă să folosească YouTube declară că platforma nu a întreprins „nicio acțiune” pentru a le elimina conturile. Aceeași situație este raportată de 61% dintre utilizatorii Snapchat și 60% dintre cei de pe Instagram și TikTok. Aceste date ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea platformelor de a-și respecta propriile reguli și legislația în domeniu.
Jumătate dintre copiii care foloseau platformele înainte de interdicție spun că aceasta nu a adus nicio schimbare în privința siguranței lor online. Unul din șapte afirmă că se simte chiar mai puțin în siguranță după restricții. Legislația australiană obligă firmele de tehnologie să împiedice utilizarea platformelor de către persoanele sub 16 ani. Nerespectarea acestei obligații poate atrage amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni.
Efectele restricțiilor: între beneficii și dezavantaje
Un sondaj YouGov din martie arată că 61% dintre părinții copiilor sub 16 ani au observat între două și patru schimbări pozitive de comportament. Printre acestea se numără mai multe interacțiuni față în față, relații părinte-copil îmbunătățite și copii mai prezenți. Astfel, beneficiile restricțiilor sunt evidente pentru o parte a familiilor.
Totuși, doi din cinci părinți au semnalat și efecte negative. Acestea includ inegalitate digitală crescută și o migrare spre platforme mai puțin reglementate. Aceste efecte secundare arată că interdicțiile pot avea și consecințe nedorite, mai ales în lipsa unor alternative sau soluții de compromis.
Marea Britanie și Grecia, pe urmele Australiei
Guvernul britanic derulează o consultare publică privind oportunitatea unei interdicții similare. Rezultatele sunt așteptate în vară. Directorul executiv al Fundației Molly Rose, Andy Burrows, consideră că noile date „ridică întrebări majore cu privire la eficacitatea” unei interdicții. El susține că firmele de tehnologie trebuie să fie supuse unor reglementări mai stricte, nu doar unor interdicții.
Grecia a anunțat recent că va interzice accesul persoanelor sub 15 ani la rețelele sociale. Premierul grec a solicitat totodată Comisiei Europene o legislație similară la nivelul UE. Aceste demersuri evidențiază un interes crescut la nivel global pentru protejarea copiilor în mediul online și intensificarea presiunii asupra platformelor sociale.
